Salcia energetică

O variantă nobilă a binecunoscutei „Răchitei”, Salcia energetică – cunoscută şi sub denumirea de Salcie repede crescătoare, este cultivata in scopul obtinerii de resurse energetice. Dat fiind interesul, au fost create soiuri adaptate diferitelor conditii de mediu si de exploatare.

Istoric
Odată cu preocuparea omenirii, de a găsi noi surse energetice, neconvenţionale, cercetările s-au îndreptat spre diferite variante de surse energetice neconvenţionale, spre culturi agricole, de la care se obtin productii
anual, şi care să reprezinte o sursă energetică cât mai sigură.

Domeniile în care s-au încercat şi s-au obţinut rezultate remarcabile sunt diverse, începând de la energia solară, energia eoliană, pompe de căldură, biomasă.

În domeniul agricol, diferite plante au ajuns pe lista celor denumite generic „energo”, ca: rapiţa, trestia, iarba energetică şi diferite specii lemnoase ca salcâmul, plopul şi salcia.

Cele mai spectaculoase rezultate s-au obţinut în domeniul salciei. Dacă restul de plante silvice au nevoie de 3-5 ani până când pot fi recoltate şi utilizate în scopuri energetice, salcia poate fi recoltată anual, având un volum de masă lemnoasă de 40-60 to/ha material uscat.

Soiurile cultivate în acest scop şi înregistrate au caracteristici principale ca:

• o creştere în volum foarte mare – 3-3,5 cm creştere/zi
• sunt rezistente la intemperii, şi diferite boli
• au o putere calorică ridicată cca. 4900 kcal/kg

Caracteristici botanice

Salciile sunt specii lemnoase dicotiledonate, dioice, cu înflorire înainte de înfrunzire, cu polenizare entoneofilă. Dintre cele peste 200 de variante (specii) de salcie, suedezii au selectat şi cultivat şase soiuri care au o creştere foarte mare (3-3,5 cm/zi), un conţinut înalt de acid salicilic care îi conferă o serie de proprietăţi foarte avantajoase ca – putere calorică mare (mai mare ca fagul sau stejarul), rezistenţă împotriva intemperiilor, rezistenţă împotriva degradării în timpul depozitării sub formă de tocătură (materie primă pentru peletizare, pentru brichetare).

Biologia specici selectate

Caracteristica cea mai importantă pentru care a câştigat teren în cultivarea ei în ultimii ani (Suedia peste 50.000 ha, Ungaria peste 2.000 ha, Polonia, ţările Baltice etc.) este cea de creştere rapidă atât în lungimea lujerelor cât şi în volum, dar pe lângă acest avantaj mai putem enumera o serie de alte avantaje, motiv pentru care în ultimii 3-4 ani a intrat în atenţia mai multor specialişti agricoli din diferite ţări, a fost nominalizată într-o poziţie fruntaşă şi în UE, unde s-a luat hotărârea de a fi subvenţionată ca plantă energetică.

Aceste avantaje mai importante sunt:

– Se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri cu înmlăştinare permanentă sau periodică. Are o capacitate de evapotranspiraţic de 15 -20 litri apă/zi/m². Acest avantaj îi conferă un loc necontestat ca plantă
care să facă utilizabile mii de ha de terenuri care sunt în paragină. Acest lucru a fost sesizat de ţări ca Suedia – unde deja de 28 de ani se cultivă salcia energetică pe suprafeţe de peste 50.000 ha, găsind o utilizare foarte economică pentru terenuri neutilizabile până acum, iar pe de altă parte să cultive o sursă energetică neconvenţională foarte profitabilă economic

– Are capacitate de preluare anual a 20-30 to/ha de nămol – provenit din epurarea apelor reziduale. Această proprietate, pe lângă avantajul că într-o zonă unde plantaţia poate fi inundată cu reziduri de la staţii de epurare, creşte mai repede, are marele avantaj că apele reziduale nu trebuiesc epurate biologic (operaţie costisitoare) iar pe de altă parte apele rezultate de la staţii de epurare – ajung în râuri foarte curate, evitând poluarea apelor dar şi costurile suplimentare datorită plăţilor ca penalizare pentru calitatea necorespunzătoare a apelor revărsate.

– Cultivarea salciei crează locuri de muncă noi pentru persoane cu o calificare inferioară. Recoltarea se face în timpul pauzei vegetale, după căderea frunzelor (servesc ca îngrăsamint) deci în lunile noiembrie – martie, o perioadă când utilajele agricole nu sunt utilizate pentru altceva .

– Poate fi o variantă sigură de surse energetice (îcălzire) pentru localităţi,  fiind utilizat ca biomasă (tocătură) brichete sau peleţi.

Există unităţi de utilaje de peletizare – brichetare de diferite capacităţi care să transforme tocătura de salcie în brichete sau peleţi, iar aceste produse să fie utilizate pentru încălzirea localităţilor (cel puţin a şcolilor, grădiniţelor, dispensarelor, etc.) din comune.

Condiţii climato-edafice

Salciile energetice sunt foarte rezistente la diferite condiţii climatice.

Prima dată în Europa s-a răspândit în Suedia şi ţările Baltice, în condiţii climatice specifice zonei.

În ultimii 3 ani a fost cultivată pe suprafeţe tot mai mari (mii de ha) în Polonia, Ungaria, Slovenia, în condiţii climaterice mult diferită de prima.

Rezultatele după trei ani de experienţă din Ungaria arată că salcia s-a comportat foarte bine şi pe solul nisipos şi la călduri mult mai ridicate, obţinăndu-se o recoltă mai mare cu 45% (cca. 60 to/ha în Ungaria, faţă de
40 -45 to/ha în Suedia).

Cele de mai sus ne duc la concluzia că pe teritoriul României există toate condiţiile propice pentru cultivarea ei (în albii ale râurilor, zone înundabile neutilizate).

Edafic, condiţiile optime sunt asigurate de alimentare cu apă freatică ori din precipitaţii din abundenţă, pe soluri aluvionare cu pH 5,5-6,5, dar rezistă şi pe steril cu pH 3,5-10,0 însă cu producţie de biomasă mai redusă.

Posibilităţi de utilizare

În principiu, această specie a fost experimentată pentru a servi ca sursă energetică sub formă diferită de combustibil (tocătură – pentru termocentrale, brichete, peleţi). Puterea calorică ridicată (4900 kcal/ha) o face comparabilă cu alte surse de combustibil ca gaze naturale , cărbune, ulei.

Prin cultivarea salciei pe suprafeţe mai mari (1000-1500 ha pe zonă) se justifică realizarea unor investiţii ca fabrici de peletizare – care vor asigura sursa energetică pentru localităţi, atât în centrale termice de zonă cât şi
în case particulare.

Făcând un calcul sumar – în ipoteza că în România s-ar realiza plantaţii pe 20.000 ha (în Suedia sunt peste 50.000 ha, Ungaria – în programul energetic transmis la UE pentru perioada 2007-2013 –prevede extinderea plantaţiilor de salcie energetică la 36.000 ha), s-ar obţine 1.000.000 to peleţi ceea ce înseamnă sursă de energie termică de cca 4.900.000 Gkal energie – produsă pe suprafeţe necultivate în prezent – şi această sursă se repetă anual.

Energia termică care se poate obţine din această sursă, asigură încălzirea a 145.000 de apartamente convenţionale anual.

Prin extinderea plantaţiilor de salcie energetică, pe lângă faptul că reprezintă o sursă de energie regenerabilă, pune în folosinţă terenuri neutilizate, se evită (sau se reduce considerabil) defişărele de păduri generată de nevoia crescândă pentru combustibil ieftin.

Pe lângă utilizarea în scopuri energetice, salcia energetică, se utilizează cu succes şi în următoarele domenii:

• ca sursă de celuloză
• la fixarea versanţilor abrupţi şi la prevenirea alunecărilor de teren
• la fabricarea aspirinei (în Germania)
• pentru producerea de metanol

În cazul extinderii plantanţiilor, se poate apela la mecanizări, atât la plantarea cât şi la recoltarea ei.

Există o gamă de utilaje speciale în ţările nordice, dar pot fi adaptate cu succes utilaje agricole existente.

Care sunt problemele în calea extinderii acestor plantaţii?
a) lipsa informaţiilor despre existenţa şi avantajele acestor soiuri
b) lipsa unor reglementări în domeniul realizării plantaţiilor, privind:
1. Clarificarea domeniului unde se include – plantă agricolă sau specie lemnoasă (silvică)
2. Căror reglementări se supune cea a plantelor agricole sau cele silvice?
3. Stabilirea modului de subvenţionare
4. Stabilirea condiţiilor de subvenţionare
5. Cuprinderea în diferite programe naţionale a cultivării, a prelucrării biomasei

Mai în detaliu:

1. Salcia energetică este o plantă cu durata de existenţă primăvară – toamnă, deci în cadrul unui an agricol.

Plantaţia se realizează prin plantarea butaşilor, realizate în pepinerii acreditate, cu respectarea tuturor reglementărilor referitoare la soiuri înregistrate. Există posibilitatea ca recoltarea să se facă din doi în doi ani, dar experienţa statelor avansate în acest domeniu arată că cel mai avantajos este recoltarea anuală (lunile noiembrie – februarie; martie, în funcţie de zonă). Datorită acestui fapt (recoltarea anuală) au fost situaţii în care s-a încadrat în categoria plantelor agricole – cu subvenţii modice şi anuale, asemănătoare producţiei agricole. În ultima perioadă la nivel UE s-a luat hotărârea ca plantele energice să fie subvenţionate în mod distinct, şi s-a lăsat la latitudinea fiecărei ţări membre, în parte să hotărească modul de încadrare.

2. În toate ţările unde plantaţiile de salcie energetică au o amploare însemnată – au încadrat în categoria „specială” a speciilor lemnoase, supunând reglementărilor silvice, ca plantaţie, dar specială privind recoltarea ei (nu necesită aprobări pentru recoltare).

3. Modul de subvenţie a fost stabilit iniţial la 200 Eur/ha – (în Suedia, Ungaria) în fiecare an de recoltare.

O plantaţie are o viaţă de 25-30 ani în care în primul an de viaţă producţia este nesemnificativă, de cca 10 to/ha (în această perioadă se dezvoltă rădăcina) iar în anii următori producţia anuală este de 40-45 to/ha (după evidenţele suedeze şi 50-60 to/ha în Ungaria).

Această recoltă asigură un venit considerabil cultivatorilor (cca. 1400 Eur/ha) şi fără subvenţia anuală, dar dezvoltarea culturilor a fost lentă, datorită costurilor însemnate de plantaţie (cca 2000 Eur/ha).

În anul 2006 – majoritatea statelor a trecut la subvenţionarea cu 50% a costurilor de plantaţie, renunţând la suvenţionarea anuală.

În urma acestei măsuri, în Ungaria, în această toamnă – solicitările de butaşi şi înregistrarea terenurilor pentru plantaţie a crescut cu peste 50% , iar în Suedia se consideră soluţia cea mai viabilă pentru realizarea prevederilor UE, ca fiecare ţară membră să acopere 12% din consumul energetic din surse neconvenţionale.

4. Condiţiile de subvenţionare sunt foarte clar conturate pentru ţările UE, şi se aplică ca o metodă standard.

1. producătorii trebuie să facă dovada proprietăţii terenului agricol sau a unei arendări de lungă durată
2. producătorii trebuie să facă dovada că au folosit butaşi de soiuri înregistrate şi din pepiniere autorizate
3. producătorii trebuie să facă dovada unui contract de achiziţie cu un utilizator – care produce energie direct din biomasă, sau produce produse care servesc acestui scop (brichete, peleţi)
4. contractantul (achizitorul) trebuie să facă dovada că dispune de mijloace prin care transformă biomasa în energie (centrală termică de zonă, termocentrală) sau în produse care servesc acestui scop (linii de brichetare, sau linii de peletizare)
5. achizitorul plăteşte o cauţiune pe ha de plantaţie pentru care a făcut contract de achiziţie (cuantumul diferă între ţări, fiind valori cuprinse între 15-40 Eur/ha) cauţiune pe care o poate recupera în momentul preluării recoltei contractate.

Prin aceste cinci măsuri se garantează că solicitantul (producătorul) are terenul pentru care solicită subvenţie, că a utilizat butaşi de soi garantat, că producătorul are desfacere destinată în scopul producţiei de energie, şi la urmă se garantează că achizitorul are capacitatea tehnică de a transforma o biomasă într-o sursă de energie, dar şi faptul că cantităţile contractante o preia (pentru eliberarea cauţiunii).

Intenţia autorilor acestui material este de a sesiza oportunitatea care reprezintă extinderea plantaţiilor la salcie energetică pentru dezvoltarea unei surse neconvenţionale.

Originally posted 2012-04-03 20:46:39.