COACAZUL (Ribes nigrum L., Ribes rubrum L)

Suprafata de coacaz cultivata in Romania este de 2300 ha din care 1500 ha in cultura pura si 800 ha in cultura intercalata, cu o productie de 3290 (t).

Zonele favorabile din punct de vedere al productivitatii sunt dealurile din sudul tarii, nord-estul Moldovei, centrul si estul Transilvaniei (Arges, Maramures, Suceava, Prahova, Mures). Productia, in proportie de 80%, merge la export.

Cerintele culturii
Solul trebuie sa aiba continutul mediu de humus, textura luto-argiloasa si ph 5,5-7,5.

Aria de raspindire este larga intrucat suporta iarna pana la -32 °C.

Sortimentul cuprinde soiurile: Negre mari, Record, Joseni 17, Tsema, Perla neagra, dar si soiuri de coacaz alb – Margaritar.

Fondul de germoplasma se pastreaza la ICPP Pitesti (114 soiuri coacaze de negru, 30 soiuri de coacaz alb si 3 specii de Ribes).

Recoltarea se face manual sau prin vibrare, incepand cu sfirsitul lunii iunie la soiurile timpurii si se prelungeste toata luna iulie la soiurile cu coacere mijlocie si tarzie.

Inmultirea
Obtinerea materialului saditor se face in pepinere autorizate, prin inmultire vegetativa si prin culturi de meristeme.

Plantarea
Distantele de plantare recomandate sunt de 0,8-1,2 m pe rand si 2,5- 3 m intre randuri (3000-3300 plante/ha), fiind recomandata plantarea a 2-3 soiuri in parcela, pentru o polenizare completa. Forma de conducere a plantelor este tufa, care se formeaza in 2-3 ani de la plantare. Este posibila conducerea plantelor si cu trunchi de 20-40 cm, cu o coroana formata din 6-8 ramuri de schelet, care se sustin pe spalier si sarma instalata la 40 cm de la sol.

Productiile sunt de 5-8 t/ha la coacaz negru si duble la coacaz rosu, iar durata unei plantatii atinge 12-14 ani.

Fertilizarea se face atat la plantare cat si dupa intrarea pe rod, raportul N:P:K fiind de 2:1:3.

Rezultate bune dau ingrasaminte foliare, sub forma de solutie, in concentratie de 0,6-1% Foliar 141, Cristalin 411. Irigarea se face numai in anii secetosi.

Combaterea buruienilor se face prin prasile manuale si mecanice sau prin aplicare de erbicide (Simarg 25 in doza de 40-60 ml la 10 l apa pentru 100 m2, Roundup 1,2%).

Bolile si daunatorii specifici ca antracnoza si fainarea se combat cu fungicide (Fundazol 0,1%, Topaz 0.25), iar Paduchele din San Jose si sesia (sfredelitorul tulpinilor) prin stropiri cu Carbetox 0,5%, respectiv Decis 0,05%.

Momentul optim pentru tratamentele chimice impotriva bolilor si daunatorilor la coacaz si agris sunt in functie de fenofaza, boala sau daunator si produsele pesticide recomandate.

Se folosec produse precum Oleoecalux 1,5%, Polisulfura de bariu pentru paduchele de San JOSE, acarieni, oua de afide.

La umflarea mugurilor acarienii se combat cu Polisulfura de bariu 1,0% sau zeama sulfocalcica 28-310 Be 20%.

Pentru combaterea antracnozei, fainarii frunzei, a sfredelitorului tulpinilor se folosesc fungicide ca: Topsin M.70, Metoben 70 0,1% Captadin iar acaricid Neuron 500 ec 0,1% + US 92%1.5%.

Se aplica si insecticide ca: Zolone 35 EC, Sintox, Nurelle D 0,075%, Fastac EC 0,075%, Acetilic 50 0,2%.

Pastrarea si valorificarea fructelor
Dupa recoltat si sortat fructele se pot pastra inainte de prelucrare, la temperatura de 0 °C timp de o saptamana, iar la perioade mai mari, fructele se congeleaza la -35 °C, dupa care temperatura de pastrare se mentine la -18 °C.

Valorificarea se face sub forma de dulceata, jeleu, peltea, suc, vin, compot, lichior.

Cercetarea referitoare la coacaz se realizeaza la ICPP Pitesti si la SCPP Cluj.

Sortimentul la coacaz
A.COACAZ NEGRU; Blakdown, Bogatir, CotswoCrooss, Joseni17Tenah, Tinker, Tsema .B.COACAZ ROSU; Abundent, Houghton Castle, Red Lake
C.COACAZ ALB (auriu); Margaritar

Originally posted 2012-10-05 23:55:40.