Plantaţiile de afin – o manta pe vreme de criză

Soţii Cristina şi Daniel Bujor au revenit de câţiva ani din SUA, nu cu mari averi agonisite, ci cu o idee bună: „Într-un supermarket de acolo am constatat că afinele aveau cel mai mare preţ dintre fructe, raportat la cantitate. Ne-am dat seama c-ar fi rentabil.Ne-am documentat bine şi am văzut că cererea era în creştere. Am cumpărat, bucată cu bucată, de la oameni, 100 hectare de teren, alături de fratele soţului, în satul Finteuşu Mare, aparţinător orăşelului Şomcuta Mare. Şi am început prin a colabora cu Institutul de cercetări pomicole din Cluj, cu un altul din Polonia. Am adunat informaţii, iniţial”, spune Cristina Bujor. Aşa au ajuns la fertilizarea afinelor in vitro, în Cluj, în 2004, apoi la Universitatea din Baia Mare.

„Noi încă n-am pornit plantaţia, decât pepiniera. Dar vânzarea merge foarte bine. Parcă de când cu criza merge mai bine. Numai în iarna ce-a trecut am vândut mai mulţi puieţi decât tot anul trecut. La colet, la cantitate mică, dăm o plantă cu 10-12 lei, dar la cantitate mare, se ajunge la 6 lei firul. În pepinieră, producem 3-400.000 puieţi anual”.

• Rentabilitate în trei ani

„Acum, dacă ne referim la cultivator, la cel cu plantaţia, el are de investit 10-15.000 euro pe hectar, ba chiar până la 25.000. Din al treilea an, însă, obţine minimum 16 tone pe hectar, la preţul de 3-4 euro pe kilogramul de afine. Nu ai aşa rentabilitate la niciun fruct, nici la cartof ori porumb”, spune Daniel Bujor, iar un calcul simplu arată un venit minim garantat de 20.000 euro pe hectar.

În fapt, e vorba de metoda înmulţirii „prin meristeme”, in vitro. Cultura de ţesuturi nu constituie o noutate, este o metodă care a fost bine pusă la punct şi permite obţinerea de plante iniţiale sănătoase. Este o metodă prin care se obţine un număr foarte mare de plante sănătoase în timp foarte scurt. Astfel, dacă se prelevează porţiuni din vârful de creştere de 0.1-0.3 mm (meristem), plantele rezultate vor fi în permanenţă sănătoase. A fost făcută experimental, la Institututul de cercetări pomicole din Cluj, în 2004, a funcţionat!

• Ideea se extinde şi în alte sate

Unul dintre curajoşii care au făcut o asemenea plantaţie de afin e Sorin Pop, din satul Iadăra. Are o jumătate de hectar de plantaţie, anul acesta obţine prima producţie. „Anul viitor, voi cultiva 5 hectare, ideea îmi pare bună. Nu cred c-am cheltuit 4000 euro, până acum, dar am utilaje, mână de lucru”. Ba şi-a făcut solarii, în care-şi creşte singur plantele.

Pepiniera de la Finteuş a soţilor Bujor produce anual 3-400.000 de puieţi, iar printre clienţii „de seamă” ai pepinierei se numără Virgil Măgureanu, fostul şef al S.R.I.

• Planta are nevoie de multă apă

Între timp, pregătind terenul, soţii Bujor au constatat că merge bine şi ideea de pepinieră, cu plante de diferite vârste pregătite pentru clienţi, în solarii. „Sunt o mulţime de legende şi de neadevăruri despre această cultură. Nu au nevoie de terenuri superfertile, decât de apă multă. Cu turbă, cu rumeguş, ba chiar se simte mai bine planta în zone mai puţin călduroase, în cel mai sărac sol. Avem clienţi cu plantaţii în Reghin, Sălaj, Făgăraş, Vâlcea, Deva, încep să vină din Moldova. Interesant e că majoritatea sunt oameni de afaceri, nu agricultori. Evident, nu toţi plantează hectare întregi, primăvara şi toamna facem sute de colete cu câteva plante…”, spune Daniel Bujor.

• O tufă ajunge până la doi metri înălţime

În virtutea legăturilor făcute cu institute şi beneficiari din lume, soţii Bujor chiar asigură desfacerea pentru clienţii ce respectă procedeele şi iau puieţi de afin de la ei. „Nici nu vă daţi seama ce rentabilitate are o asemenea cultură… Afinul produce cel puţin 45 de ani, dar o plantaţie îngrijită ţine şi 60 de ani. În plus, afinul de cultură nu e ca acela de pe munte: e o tufă ce ajunge la 1,60-2 metri înălţime şi scoate şi 6-8 kilograme pe o plantă. Acum, să nu înţelegeţi că totul e roz… Primii trei ani investeşti până să ai primul rod. Apoi, de nu îngrădeşti, vin iepuri, căprioare, mistreţi pofticioşi…”

sursa: Glasul Maramuresului, Alexandru RUJA