Un grup de crescatori de oi din R. Moldova au vizitat Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ovine si Caprine „Palas” din Constanta, Romania. Vizita de studiu a fost organizata de Federatia Nationala AGROinform in cadrul Programului de parteneriat Alianta pentru sustinerea Pietei Agricole si a avut scopul de a-i ajuta pe crescatorii de oi din Moldova sa imbunatateasca fondul genetic al ovinelor.

Institutul „Palas” dispune de 6 statiuni de cercetare in diferite zone ale Romaniei, dintre care functioneaza doar trei.

Statiunile de cercetare ale Institutului „Palas” au laboratoare si ferme specializate, unde sunt intretinute 3000 capete de oi. Pina acum, Institutul a produs patru rase de oi proprii. Este vorba de linia de carne „Palas”, linia de
reproducere „Palas, linia de lina „Palas” si linia de lapte si carne „Merinos de Palas”.

Crescatorii de oi din Romania activeaza astazi in citeva directii de baza:
Producerea animalelor vii, care sunt exportate de-a lungul anului (in special, in tarile musulmane);
Producerea brinzeturilor, care sunt comercializate preponderent pe piata interna.

Aproximativ 20% din cantitatile de lapte sunt valorificate prin unitatile specializate de productie, restul laptelui fiind utilizat pentru productia de branzeturi in stine. Produsele lactate sunt destinate vinzarii in pietele
agroalimentare din mediul urban sau in parcarile soselelor cu trafic intens;

Producerea linii, care este comercializata atit pe piata interna, cit si pe cea externa.

In timpul vizitei la Constanta, fermierii din Moldova au manifestat interes pentru rasele de oi de la Institutul „Palas”. Cea mai solicitata de catre producatorii nostri a fost rasa de carne si lapte „Merinos de Palas”. Or, astazi si in Moldova, si in Romania se pune accentul anume pe producerea carnii si a laptelui de oi, caci in ultimii ani lina a scazut considerabil in pret.

Institutul „Palas” comercializeaza oile de prasila la un pret de 60.000 lei romanesti pentru un kilogram (circa 25 MDL).

In Romania se dezvolta si ramura prelucrarii laptelui de oaie. Astfel, in regiunea Constantei exista mai multi producatori de brinzeturi, iar unii dintre acestia dispun de mini-linii de prelucrare a laptelui, cu o productivitate de pina la o tona pe zi. Apropo, la aceste linii este prelucrat si laptele de oaie, si cel de vaca. Producatorii colecteaza laptele din satele megiese, avind propriile retele de colectori, cu masini mici, a caror capacitate
de transportare este de 500 de litri.

Din spusele producatorilor romani de brinzeturi, pentru instalarea unei astfel de linii de prelucrare (este vorba de o incapere de cca 150 m.p.) este nevoie de echivalentul a 250-260 mii lei moldovenesti. Sortimentul de produse al unei asemenea linii este compus din:
1. Lapte de vaca pausterizat ambalat (capacitati de 0,5 si 1 litru).
2. Iaurt ambalat (capacitate de 5 kg, se produce din lapte combinat: de oaie si de vaca).
3. Branza-telemea ambalata in caldari de 5-6 kg. Brinza se produce din amestec de lapte de vaca si oaie in proportie de aproximativ 30/70 (in functie de grasimea laptelui de oaie). Procesul tehnologic dureaza 6 ore. Brinza-telemea se desface la comercianti cu pretul de 60.000-70.000 ROL (in jur de 30 MDL).
4. Cascaval de 2-3 feluri din lapte de vaca. Toate produsele sunt vindute in judet, in special in municipiul Constanta, care are o populatie de cca 300.000 locuitori.

Chiar daca dispun de utilajul necesar, producatorii romani isi doresc linii de prelucrare a laptelui mai moderne, dar o asemenea linie de productie costa 250-300 mii dolari americani.

De mentionat faptul ca fermierii din Romania care cresc oi, nu exporta prea multa brinza-telemea. In tarile Uniunii Europene (UE) se exporta numai cascaval de oaie, care necesita o anumita perioada de timp pentru maturatie, costurile de productie fiind mai mari. In rest, fermierii se specializeaza in producerea si exportul carnii de oaie. Conform studiilor de marketing, in anul 2002 in UE s-a inregistrat un deficit de carne de oaie de 40%, iar piata europeana este dependenta de importuri de carne pe parcursul intregului an.

Majoritatea crescatorilor de oi din regiunea Constantei s-au asociat, formind Asociatia crescatorilor de ovine din Dobrogea (la moment, intruneste 640 membri – crescatori de ovine mari si mici din judetele Constanta si Tulcea).

Aceasta structura ofera asistenta tehnica si economica pentru a creste, ameliora si valorifica produsele ovicole. Potrivit estimarilor specialistilor Asociatiei, o exploatatie de ovine este rentabila cind numarul de animale in turma este cuprins intre 500 si 3000 de capete. Ca rezultat al activitatii Asociatiei, in ultimii 3 ani pretul la carne pe piata din Romania a crescut cu 80%. Iar in timpul cel mai apropiat crescatorii de ovine din Dobrogea intentioneaza sa se lanseze si pe piata externa a carnii de oaie, prin ameliorarea raselor existente. Au toate sansele sa reuseasca.

Sergiu Volociuc, AGROinform in cadrul ASPA

Originally posted 2012-07-11 21:18:59.

Articole asemănătoare

Reparații la terase

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

https://terase.afacereamea.ro/

Pentru terasele de bloc sau de birouri acoperite cu membrane bituminoase cele mai potrivite produse de reparatii sunt IMPERMIX PU. Aveti garantii adevarate de 10-35 de ani. Practic sunt inerte la influentele de mediu iar durata lor de viata este nelimitata.

Programati-va acum interventia pe terase ca sa nu fie prea tarziu.

Hidroizolare balcoane, terase, trotuare, băi şi bucătării

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii pentru balcoane si terase.

Hidroizolare Perfecta la terase si balcoane. Garantii reale de la 10 pana la 100 de ani.

Fundaţii, Subsoluri / Demisoluri, Camere Tehnice, Beciuri / Pivniţe / Crame

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii nu doar produse.

Impermeabilizari 100% de betoane, sape si tencuieli. Garantii de 10-60 de ani. Pardoseli. Solutii anti-condens, anti-mucegai, anti-igrasie.

Proiectul Răsuceni

rasuceni

Aflați despre proiectul de ridicare din sărăcie a unuia din cel mai sărace sate din România. Contribuiți cu resurse, idei, instrumente…

DIN CE AI POTI FACE RAI