Afacerea PRODUSELOR TRADIŢIONALE. Cum a rămas România, în cinci luni, cu doar 30 de produse atestate din cele peste 4.000 înregistrate anul trecut

Dacă anul trecut românii se puteau lăuda cu 4.402 de produse tradiţionale atestate, la cinci luni după modificarea legislaţiei în domeniu, doar 30 au reuşit să treacă de documentaţia stufoasă pe care producătorii trebuie să o depună autorităţilor şi să fie atestate.

Până acum au fost depuse 51 de dosare în acest sens, dar mai bine de jumătate au fost respinse. Termenul de reatestare expiră anul acesta, pe data de 11 septembrie.

Astfel, în cinci luni au fost atestate nouă produse tradiţionale de panificaţie (pâine secuiască de casă cu cartofi, pită pe vatră bătută, pită neagră, pupuri, colăcuţ cu miere de Sântimbru, pită împletită în tavă, colac de Sântimbru, baton cu miere de Sântimbru), nouă produse din carne (printre care muşti ţărănesc crud afumat, tobă de casă, cârnaţi de porc), cinci produse din lapte (brânză de burduf, urdă, brânză telemea, etc), cinci băuturi, un produs tradiţional din legume şi fructe şi un produs tradiţional din peşte.

E adevărat că acum mult mai greu pot obţine atestatul de produs tradiţional pentru că am introdus o serie întreagă de condiţii şi criterii. Aş putea spune că actualele condiţii sunt un pic mai drastice, dar cred că astfel s-a făcut un pas important vizavi de calitatea produsului, protecţia şi interesul consumatorului. Dacă vrem să ieşim pe piaţa internaţională, România ar trebui să se axeze în viitor pe calitate constantă”, a declarat, pentru AGERPRES, Viorel Morărescu, director general în Ministerul Agriculturii.

Morărescu a precizat că mulţi producători nu au o abilitate prea mare pentru scrierea unui caiet de sarcini în vederea atestării produselor tradiţionale, chiar dacă sunt buni în ceea ce fac şi din acest motiv specialiştii MADR au decis să-i ajute la întocmirea documentaţiei.”Lucrurile se desfăşoară un pic mai greu pentru că, pe de o parte, sunt oameni care produc foarte bine, dar nu au o abilitate prea mare de a scrie un caiet de sarcini. Am transmis un document la Camerele Agricole şi consiliaţi de cei de la direcţiile agricole vrem să-i ajutăm să întocmească caietul de sarcini. Ei au dreptul să perceapă nişte taxe pentru anumite proiecte, dar sugestia mea este să-i ajutăm, iar dacă va fi contra-cost să fie o sumă modică, comparativ cu o firmă de consultanţă care are preţuri destul de mari.

Producătorii mai plătesc şi costurile pentru analize şi o serie întreagă de avize, sume deloc neglijabile şi care îi duc undeva la 8-10 milioane de lei”, a explicat reprezentantul MADR.

În ceea ce priveşte numărul total de produse tradiţionale estimat că îl va avea România după expirarea termenului limită de atestare, Morărescu a precizat că vor rămâne „doar atâtea câte trebuie”.

„E greu de spus câte vor rămâne. În primul rând, cred că trebuie lucrul bine făcut şi astfel o să avem doar atâtea câte trebuie. Eu cred că toată lumea o să vrea să rezolve problema pe ultima sută de metri şi de aceea am tras semnale şi i-am atenţionat că este posibil să apară un blocaj. Din cele peste 4.000 de produse câte erau înregistrate, unii au obţinut atestatul şi nu au produs niciodată pentru că nefiind un control nu au putut să se retragă sau să facă altceva”, a mai spus Morărescu.

În perioada următoare, reprezentanţii MADR intenţionează să organizeze o dată pe lună, în curtea ministerului, târguri de profil dedicate unei anumite regiuni din România în care să fie promovate nu numai gastronomia ci şi tradiţia regiunii respective.

„Ne gândeam să facem un târg în curtea ministerului, o dată pe lună, dar dedicat unei euroregiuni. Vrem să aducem nu numai tradiţia ci şi gastronomia regiunii respective. Poate nu ar fi rău, la fiecare eveniment să invităm şi producători din altă ţară vecină cu noi, Moldova şi Bulgaria, să avem o colaborare, un parteneriat şi să învăţăm unii de la alţii”, a mai arătat directorul general în Ministerul Agriculturii.

Conform condiţiilor incluse pe noua legislaţie, pentru atestarea unui produs tradiţional, în primul rând acesta trebuie fabricat pe teritoriul României. De asemenea, produsul nu trebuie să aibă în compoziţie aditivi alimentari, materia primă trebuie să fie locală, iar în accepţiunea europeană acest lucru înseamnă naţional. Procesul tehnologic şi modul de procesare al produselor trebuie să aibă o caracteristică tradiţională iar reţeta trebuie să fie transmisă de generaţii.

„Pentru a delimita produsul tradiţional de cel industrial am limitat cantitatea de producţie pentru că tradiţionalitatea înseamnă o activitate manuală. Astfel, pentru produsele tradiţionale, mai puţin pâine, am pus în ordin o cantitate de 150 de kilograme pe produs pe zi şi 400 de kilograme sau litri pe zi dacă are mai multe produse atestate şi am trecut 365 de zile.

Pentru pâine am pus 300 kg pentru produs pe zi şi 800 kg pentru mai multe produse pe zi. Ca şi element de noutate, noul ordin este comun cu ANPC şi Ministerul Sănătăţii. Şi este foarte important că aceste produse vor fi controlate de cele trei instituţii cu atribuţiile fiecăruia, iar ANSVSA îşi va exercita rolul vizavi de siguranţa alimentară”, a mai spus Morărescu.

Legislaţia în acest sector nu a mai fost modificată din 2004 şi din acest motiv a apărut Ordinul comun 724/2013 al MADR, Ministerului Sănătăţii şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, care a fost publicat în data de 11 noiembrie 2013 în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare o lună mai târziu.

Potrivit datelor MADR, dinamica înregistrării produselor tradiţionale a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numărul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui an.

Dacă în 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în decursul unui singur an, în 2011, numărul acestora a explodat până la 1.050, ajungându-se la finele lui 2013 la 4.400 în prezent. Acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil şi nu beneficiază de protecţie naţională sau comunitară.