Agricultura este anul acesta unul dintre sectoarele vedetă ale economiei. Unii specialişti în domeniul resurselor umane afirmau încă de la finalul lui 2013 că există un deficit de candidaţi pentru profesiile din acest sector şi că, datorită dezvoltării sale rapide, cei care au competenţe suficient de avansate se vor transforma într-unii dintre cei mai „vânaţi” români de către recruiteri.



Graţie producţiei agricole excepţionale, anul trecut ponderea sectorul agricol, alături de cel silvic şi de piscicultură, a fost în produsul intern brut (PIB) de 5,6%, acest sector contribuit cu 1,1 puncte procentuale la creşterea economică.

Salariul mediu net pe care îl obţin angajaţii care lucrează în acest sector este însă mai mic decât cel înregistrat la nivel naţional. În luna februarie 2014, în agricultură se câştiga un salariu net de 1.225 de lei, cu 401 lei mai mic decât media naţională, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Românii sunt mari crescători de păsări

Cei mai mulţi lucrători din agricultură lucrează în crescătorii de păsări.

Anul trecut, 13.802 salariaţi (caen 0147) munceau în astfel de unităţi, numărul lor urmând un trend crescător faţă de 2012.

Cele mai multe persoane care lucrează în domeniu, peste 1.200, îşi desfăşoară activitatea în judeţele Braşov, Iaşi şi Prahova. În alte 15 judeţe mai puţin de 100 de persoane se ocupă cu creşterea păsărilor, potrivit datelor Inspecţiei Muncii obţinute şi centralizate de gândul.

Carnea de pasăre ocupă locul al doilea în topul preferinţelor românilor, după cea de porc. Numărul de kilograme consumate anual din acest sortiment este însă în creştere în ultimii ani, potrivit datelor INS.

FOTO: Octav Ganea/Mediafax Foto

Astfel, în 2011 fiecare român a consumat în medie 17,5 kilograme de carne de pasăre. Un an mai târziu, consumul de carne de pasăre ajungea deja la 18,2 kilograme de persoană.

Aproape 5.800 de salariaţi (caen 0146) din ţara lucrează, totodată, în fermele de porcine. Numărul lor se află în creştere în ultimii doi ani, având în vedere că în 2012 lucrau în domeniu 5.396 de persoane.

FOTO: Alexandru Solomon/Mediafax Foto

Consumul de carne de porc se află anual în scădere. Dacă în 2010 fiecare român consuma 33,3 kilograme de carne din acest sortiment, în 2012, potrivit celor mai recente date ale INS, consumul a scăzut la 29,6 kilograme de carne de porc pe an, pe locuitor.

Din ce în ce mai mulţi salariaţi se ocupă în ultima perioadă şi de creşterea oilor şi a caprelor. Anul trecut, 1.042 de români munceau în fermele de ovine şi de caprine (caen 0145), numărul lor fiind cu 103 mai mare faţă de anul anterior.

La finele lui 2013, 4.250 de români lucrau şi în domeniul creşterii bovinelor (caen 0141), cu 382 în plus faţă de 2012. Cei mai mulţi salariaţi care se ocupă cu creşterea bovinelor de lapte lucrau în 2013 în judeţele Teleorman, Alba şi Mureş. La polul opus, doar şapte români aveau astfel de îndeletniciri în aceeaşi perioadă în judeţul Mehedinţi.

Conform celor mai recente date ale INS, un român consumă în medie aproape 234 de litri de lapte şi de produse din lapte pe an.

Putem spune că în prezent creşterea cailor nu este de foarte mare interes în ţară. Numărul celor care lucrează cu cabaline (caen 0143) este în scădere, conform datelor Inspecţiei Muncii centralizate de gândul. Dacă în urmă cu doi ani 75 de salariaţi se ocupau de creşterea lor, un an mai târziu numărul lor scăzuse deja la 67.

La finalul anului trecut doar în 10 judeţe din ţară se mai desfăşurau astfel de activităţi. Cei mai mulţi salariaţi care lucrau în domeniu se aflau în Brăila.

FOTO: Cristian Radu Nema/Mediafax Foto

Un motiv pentru interesul scăzut al fermierilor pentru aceste animale poate fi acela că în România nu există o tradiţie în ceea ce priveşte consumul de carne de cal aşa cum se întâmplă, spre exemplu, în Franţa, unde acest sortiment este considerat o delicatesă.

Din ce în ce mai mulţi români devin agricultori

Numărul agricultorilor se află în ultimii ani în continuă creştere. Cei mai mulţi cultivă cereale, numărul lor ajungând la finalul anului trecut la aproape 43.780 de persoane (caen 0111). În acest domeniu s-a înregistrat cea mai masivă creştere faţă de anul 2012, având în vedere că de la an la an 4.718 noi salariaţi au început să activeze în domeniu.

Cei mai mulţi români care se ocupă de cultivarea cerealelor, a plantelor leguminoase şi a celor care produc seminţe oleaginoase, precum floarea soarelui, inul sau rapiţa, se află în Brăila, Teleorman şi Călăraşi. La polul opus se găsesc judeţele Maramureş, Gorj şi Bistriţa-Năsăud unde mai puţin de 50 de salariaţi lucrează în acest domeniu.

Anul trecut, s-au recoltat 7,2 milioane de tone de grâu şi de secară de pe mai bine de 2 milioane de hectare de teren cultivate, conform datelor făcute publice de către reprezentanţii Ministerul Agriculturii.

Recolta a fost una bogată faţă de anul 2012, când de pe o suprafaţă similară de teren cultivat cu cele două culturi au fost recoltate puţin peste 5,3 milioane de tone de cereale.

FOTO: Garbriel Petrescu/Mediafax Foto

Românii consumă anual aproape 160 de kilograme de cereale şi de produse din cereale de persoană, conform datelor INS.

Agricultorii îşi arată în ultimul timp şi interesul faţă de creşterea legumelor, având în vedere că în 2013 existau cu 142 de salariaţi (caen 0113) în plus faţă de anul anterior, numărul lor ajungând la 3.232 de persoane.

An de an, fiecare român consumă puţin peste 151 de kilograme de legume şi de produse din legume (în echivalent legume proaspete), confom datelor INS. Preferaţi sunt cartofii, fiecare dintre noi mâncând în medie 104,5 kilograme în 12 luni. Pe locul al doilea în top se află varza (42,2 kilograme/persoană), aceasta fiind urmată apoi de roşii (38,3 kilograme/persoană).

FOTO: Octav Ganea/Mediafax Foto

Numărul viticultorilor a rămas constant, conform datelor Inspectiţiei Muncii obţinute de gândul. În 2013 lucrau în domeniu 2.894 de salariaţi (caen 0121), cu unul în minus faţă de anul precedent. Consumul de struguri înregistrează însă în ultimii ani un trend uşor descendent. În 2012, un român consuma în medie 6,3 kilograme struguri pe an faţă de 6,6 kilograme cât se înregistra în 2011.

Cei mai mulţi salariaţi care lucrează în domeniu sunt înregistraţi în judeţele Constanţa, Alba şi Iaşi. Doar podgoriile constănţene Murfatlar se întind pe o suprafaţă de 3.000 de hectare, crama din Dobrogea producând unul dintre cele mai premiate vinuri din România. Producătorul de vinuri este, totodată, furnizor oficial al Casei Regale.

În Alba întâlnim, de asemenea, patru dintre cele mai mari podgorii din Transilvania, respectiv Alba Iulia „Ţara vinurilor”, Sebeş-Apold, Aiud şi Târnave.

În judeţul Iaşi, îşi desfăşoară activitatea alte două cunoscute mărci cu tradiţie în producerea vinurilor, respectiv Cotnari şi Bucium. Cotnari dispune de podgorii ce se întind pe 1.700 de hectare de teren. Acestea pot fi vizitate de către turişti ce pot participa aici şi la degustări.

FOTO: Andreea Dumbraveanu/Mediafax Foto

Suprafaţa fermei viticole de la Bucium este de 600 de hectare. Aceasta are o capacitate de prelucrare de 600 de tone de struguri pe zi şi o capacitate de depozitare de 1.400 de vagoane de vin. Ferma viticolă dispune şi de o vinotecă pe ale cărei rafturi se află la învechire, începând din anul 1958, peste 300.000 de sticle de vin.

Orezăriile nu mai prezintă interes în ţara noastră deşi cu ani în urmă suprafeţe extinse de teren erau destinate cultivării orezului. La finalul anului trecut doar 135 de persoane mai lucrau în România la cultivarea orezului (caen 0112), cu 16 mai puţine decât în 2012.

Românii nici nu mai sunt însă mari consumatori de orez. Anual o persoană mănâncă în medie doar 3 kilograme.

Denumirile utilizate în prezentarea meseriilor din acest material sunt în unele cazuri generice şi se referă la cele mai practicate profesii din ramura respectivă. Cu toate că unii salariaţi sunt înregistraţi într-un judeţ, există posibilitatea ca aceştia să-şi desfăşoare activitatea propriu-zisă şi în afara zonei respective.

În textul de mai sus au fost analizate statisticile aferente următoarelor coduri CAEN:

CAEN 0111 – Această clasă include toate formele de cultivare în câmp a cerealelor, a plantelor leguminoase şi oleaginoase.

CAEN 0112 – Această clasă include activităţile întreprinse în vederea cultivării orezului.

CAEN 0113 – Această clasă include cultivarea legumelor frunzoase, cultivarea legumelor pentru fructe, cultivarea legumelor rădăcinoase, a ciupercilor, a legumelor pentru producerea seminţelor şi cultivarea sfeclei de zahăr.

CAEN 0121 – Această clasă include cultivarea viţei de vie pentru struguri de vin şi struguri de masă.

CAEN 0141 – Această clasă include creşterea şi reproducţia bovinelor de lapte, dar şi producţia de lapte brut de la vaci şi bivoliţe.

CAEN 0143 – Această clasă include creşterea şi reproducţia cailor, măgarilor şi catârilor.

CAEN 0145 – Această clasă include creşterea şi reproducţia ovinelor şi caprinelor, dar şi producţia de lapte de oaie şi capră neprelucrat şi producţia de lână brută.

CAEN 0146 – Această clasă include activităţile de creştere a porcinelor.

CAEN 0147 – Această clasă include creşterea şi reproducţia păsărilor domestice, producţia de ouă din avicultură şi activităţi ale incubatoarelor de păsări.

sursa: www.gandul.info

Originally posted 2014-05-06 07:24:43.

Articole asemănătoare

Aveți infiltrații?

Aveți treceri / străpungeri / penetrări de cabluri / țevi / conducte prin pereți, planșee și pardoseli ce manifestă infiltrații sa exfiltrații! Aveți fisuri prin pereți și pardoseli?

Etansare perfecta a strapungerilor si fisurilorAvem soluții corecte și complete.

Doar vizitați https://strapungeri.afacereamea.ro/ și puteți să găsiți produsele și soluțiile corecte pentru situația dvs concretă. Puteți și să vă abonați pentru discounturi și comisioane.

Hidroizolare balcoane, terase, trotuare, băi şi bucătării

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii pentru balcoane si terase.

Hidroizolare Perfecta la terase si balcoane. Garantii reale de la 10 pana la 100 de ani.

Reparații la terase

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

https://terase.afacereamea.ro/

Pentru terasele de bloc sau de birouri acoperite cu membrane bituminoase cele mai potrivite produse de reparatii sunt IMPERMIX PU. Aveti garantii adevarate de 10-35 de ani. Practic sunt inerte la influentele de mediu iar durata lor de viata este nelimitata.

Programati-va acum interventia pe terase ca sa nu fie prea tarziu.

Proiectul Răsuceni

rasuceni

Aflați despre proiectul de ridicare din sărăcie a unuia din cel mai sărace sate din România. Contribuiți cu resurse, idei, instrumente…

DIN CE AI POTI FACE RAI