Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii

Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate, care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct.

De aceea, pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice:

• stabilirea datei de plantare;
• varsta optima a rasadului;
• durata de semanat la rasarire;
• stabilirea datei de semanat.

Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ.

Semanatul pe strat nutritiv, urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri

Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat, bine maruntit si nivelat, alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive, alcatuit din mranita, pamant de gradina si nisip, gros de 7-10 cm.

Semintele se distribuie fie prin imprastiere, cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora, fie in randuri, cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm, iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm.

Dupa semanat, semintele se acopera cu un strat de 0,5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut, repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv.

Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor.

Cand plantele incep sa rasara, se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie.

Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de rasaduri, pentru gospodariile particulare, dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare, laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat.

Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn, de plastic de diferite dimensiuni. Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%, sulfat de cupru 2-3%, si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm, se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm.

Se acopera cu bucati de sticla, cu hartie sau cu folie, se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor.

Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil.

Pentru aceasta sunt mai multe variante:

• introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului, in grosime de 40-50 cm, circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm. De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul;
• saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri;
• instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului, peste patul de gunoi asezat.

Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume:

• dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat. Astfel, imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata, insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole, scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare. Inainte de plantare cu circa 10-15 zile, temperatura scade, in vederea calirii rasadurilor, pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare.
• lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor, folosirea de folie de polietilena noua etc.).
• aerisirea se face zilnic, in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului.
• udarea se face moderat cu apa calduta (20-22°C);
• udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora.
• fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0,4-0,5 – 1%.

Se fac 2-4 fertilizari, prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile.

Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia primelor frunze adevarate, in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. Se mai folosesc ghivece de plastic, de hartie, de turba etc.

Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu.

• raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina, prevenind alungirea;
• tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire;
• combaterea bolilor si daunatorilor;
• calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute, cu lumina mai multa, apa mai putina si aerisire mai buna.

Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta, iar la tomate, varzoase, rasadul capata o culoare violacee.

Autor: prof. univ.dr.ing. Victor Popescu, conf.dr. ing. Gheorghita Hoza

Originally posted 2012-11-27 15:31:59.