Un bihorean a descoperit 'aristocratul' legumelor

Se cultiva greu, se gaseste rar si se gateste usor. Considerat delicatesa, sparanghelul revine dupa 50 de ani pe masa romanilor. Bihoreanul Peter Dorner a infiintat la Palota, pe pamantul asociatiei agricole Frimont, prima cultura de sparanghel din Romania de dupa 1989. „Inainte mai cultivau asa ceva nemtii din Banat, dar dupa razboi si-au lasat casele si au plecat ”afara””, povesteste barbatul. Peter a hotarat sa investeasca in sparanghel incurajat de succesul fermelor din Germania. De fapt succesul sparanghelului a inceput cand, fericiti ca au un papa german, agricultorii bavarezi i-au trimis Sanctitatii Sale Benedict al XVI-lea un cos cu aceasta planta. Supranumit „aristocratul legumelor”, planta trece drept delicatesa in Germania si nu numai.

Adio, grau!
Cultura cerealelor este o loterie proasta: daca e an slab, recolta e mica, daca e an bun pretul granelor scade. In ambele situatii castigul taranului e minim. Peter Dorner, presedindele asociatiei Frimont din Palota, s-a zbatut ani de zile sa isi scoata consatenii din impas. In urma cu doi ani, palotanii au pariat pe o cultura ciudata si au reusit! „In urma cu cativa ani vazusem in Germania o ferma de sparanghel. Totul era mecanizat si automatizat. L-am intrebat pe proprietar ”De unde atata bunastare?”. ”Ce vorbesti, zice el, din sparanghel scoti profit frumos!””, povesteste barbatul. Fermierul lui Peter nu a exagerat. In Germania, pretul unui kilogram de sparanghel variaza intre 3 si 7 euro pe kilogram. „In primavara, cand apare prima data pe piata, e mai scump. Apoi, cu fiecare zi ce trece, pretul scade treptat”, spune Peter. Dar scoate intotdeauna un profit frumos…

Profit minim: 150 mil. lei pe hectar
Cu sparanghelul se castiga, dar si se cheltuie pe masura. Din 2003 si pana acum, Peter a investit peste 35.000 de euro in plante aduse din Germania si lucrari agricole pe cele patru hectare de cultura. „In primul an planta nu produce nimic, in al doilea e o recolta slaba, abia din al treilea an poti sa spui ca faci profit”. O data plantat, sparanghelul „traieste” sase ani, iar sparanghelul lui Peter a intrat in al treilea an care se anunta unul bun. Pe piata romaneasca, pretul unui kilogram de sparanghel se ridica la 100.000 – 150.000 de lei. Peter spune ca la o productie de circa doua tone la hectar, asta inseamna un profit de minim 150 milioane lei pe hectar. „Banii astia ii castigi in agricultura doar daca plantezi canabis”, glumeste barbatul.

Sparanghelia
Planta cu tulpina dreapta si groasa ca prazul, cu gust asemanator conopidei, sparanghelul se foloseste in mancaruri si salate rafinate si este foarte apreciat de englezi, nemti si italieni, fiind una din delicatesele restaurantelor din lumea intreaga. „Italienii comanda cel mai des. Mai nou au inceput si romanii. Le place mult sparanghelul cu paste, cu orez sau cu sosuri”, spune Luca Graniato, bucatarul-sef al restaurantului cu specific italian Da Luca din Oradea. Cu toate acestea, Peter este mirat de dezinteresul supermarketurilor. „Vindem in Lotus Market si chiar si in piata. Selgros ne-a preluat o singura oferta, iar Metro nici nu a vrut sa auda, de parca vorbeam de OZN-uri”, zice agricultorul. Din acest motiv, Peter si-a cautat distribuitori in Ungaria. „Chiar daca vand sparanghelul cu doi euro kilogramul, oricum ies cu profit mai bun decat daca puneam grau…” Vremea agriculturii clasice a trecut. Vrand-nevrand, agricultorii romani se vor indrepta catre productii „de nisa” pentru a supravietui concurentei de pe piata europeana. Peter a ales sparanghelul. Solutia germana…

Afrodisiacul sanatos
„Asparagus officinalis”, adica sparanghelul sau „umbra iepurelui” cum i se mai zice, era cultivat de faraoni inca de acum 5.000 de ani. Datorita formei asemanatoare cu un falus vechii egipteni erau convinsi ca planta este un afrodisiac puternic, idee preluata si de romani. Augustus, primul imparat roman, si-a umplut gradinile cu sparanghel. Pretuit si la curtea regelui francez Ludovic al XIV-lea, sparanghelul a ajuns in Germania si Anglia, iar mai tarziu a fost una din putinele plante duse in America de colonistii europeni. Bogat in vitaminele A si B, dar si in oligoelemente, fier, fosfor si mangan, sparanghelul este un bun diuretic, amelioreaza tulburarile stomacale si intestinale, iar in cazul diabetului regleaza glicemia. Este indicat persoanelor care sufera de constipatie sau pietre la rinichi pentru ca actioneaza ca un laxativ si desfunda caile urinare. Planta poate fi folosita si ca sedativ in cazul nevrozelor sau al durerile reumatismale.

Munca pe branci
Pretul piparat al sparanghelului deriva din conditiile dificile de cultivare si perioada scurta de recoltare. In primul an, planta nu da nici o recolta. In toamna, lujerii sunt tocati marunti si imprastiati pe camp, iar radacinile sunt reacoperite cu pamant si folie. „Daca soarele patrunde la sparanghel si apare clorofila, se inverzeste si nu mai e la fel de gustos”, spune Francisc Nilgers, unul dintre lucratorii lui Peter. In primavara foliile sunt indepartate, iar planta, care abia a iesit din pamant, este „impunsa”, adica i se scoate varful. Radacina ramane in sol pentru viitoarea recolta. „E mai grea decat orice alta munca a campului pentru ca stai tot timpul aplecat, dar se si dau bani buni pe el. Romanii nu stiu ce delicatesa pierd”, zice Francisc. Sparanghelul se recolteaza doar o luna, de la mijlocul lui aprilie la mijlocul lui mai, cand iese din pamant. Dupa recoltare, foliile sunt indepartate si planta este lasata sa creasca libera pana in toamna, cand este din nou taiata.

Autori: Anca Rif, ZF Transilvania , Dan Simai

Originally posted 2012-10-08 21:09:48.