Paulownia

Paulownia este un gen de 6 – 17 specii (functie de autoritatea taxonomica) de plante din familia monogenerica Paulowniaceae, inrudita si uneori inclusa in familia Scrophulariaceae. Este nativa in China, Laos si Vietnam, si foarte cultivata in alte parti din Asia de Est, mai ales in Japonia si Koreea. Sunt pomi ce is pierd frunzele toamna, cu o inaltime de 12–15 m, cu frunze mari sub forma de inima, cu diametrul de 15–40 cm, frunze ce sunt aranjate in perechi opuse pe creanga. Florile sunt produse primavara devreme in buchete lungi de 10–30 cm, cu o corola tubular violeta ce seamana cu floarea de degetel rosu. Fructul este o capsula uscata, ce contine mii de seminte foarte mici.

Genul, numit initial Pavlovnia dar care acum este scris Paulownia, a fost numit in onoarea Reginei Anna Pavlovna a Olandei (1795–1865), fiica Tarului Pavel I al Rusiei. Din acelasi motiv mai este numit si  „arborele printesei”.

Paulownia fortunei este un arbore cu o crestere foarte rapida, fiind cultivat comercial pentru productia de cherestea din lemn de esenţă tare. P. fortunei si hibrizii continand P. fortunei, au stat la baza imbunatatirilor genetice incepand cu 1988 de catre Toad Gully Growers, a specialist Paulownia propagation nursery din Australia care furnizeaza puieti in toata lumea. P. fortunei in general prezinta o mai buna crestere decat alte specii de Paulownia avand si o mai mare adaptabilitate la o gama mare de tipuri de soluri si de clima.

Utilizari

Este popular in China pentru reimpaduriri, plantarea pe marginea drumului si ca arbore ornamental. Unele carti scriu ca va creste bine pe o mare varietate de tipuri de sol, mai ales cele sarace, si necesita multa lumina si nu ii plac apele freatice ridicate. Cheresteaua de Paulownia este un lemn pal albicios cu fibra dreapta, dar poate fi si gri argintiu, brun deschis sau rosiatic. Caracteristicile sale de rezistenta la putrezire şi o temperatura de aprindere foarte mare asigură popularitatea acestui lemn pe piaţa mondială. Paulownia cultivata in plantatii are în general, inelele de crestere distanţate larg si, prin urmare, este mult mai puţin valoroasa. Lemnul este folosit in China, Koreea si Japonia pentru a face placile sonore la instrumentele muzicale cu corzi, cum ar fi guqin, pipa, koto si kayagum.

Testele facute de CSIRO în Australia a arătat că lemnul de Paulownia este foarte atractiv pentru insectele ce gauresc lemnul. Speciile de Paulownia sunt, de asemenea, utilizate ca plante alimentare de larvele unor specii de lepidoptere, inclusiv Endoclita excrescens.

Lemnul de Paulownia este foarte usor, cu granulatie fina, moale, rezistent la incovoiere si este folosit pentru lăzi, cutii, şi saboţi (geta). Conţinutul său scăzut de silice reduce tocirea lamelor, făcându-l lemnul preferat pentru cutiile in care se pastreaza instrumentele japoneze cu margini ascutite. Lemnul este ars pentru a face carbune pentru desenarea de schiţe şi pulbere pentru focurile de artificii, din coaja se poate face o vopsea, iar frunzele sunt folosite în preparatele vermicide. De lemn sau gri-argintiu este tăiat un furnir din care se fac carti speciale de vizita.

Aceste proprietăţi de granulatie fina, moliciune si, de asemenea, rezistenta la incovoiere, face acest lemn de Paulownia extrem de potrivit pentru a face planşele de lemn pentru surfing. Tom Wegener din Noosa, Australia, fratele sau  Jon din Hermosa Beach, California si, mai recent, „Empress Surfboards” sunt printre dezvoltatorii ce au initiat folosirea acestuia. Spre deosebire de cele realizate din lemn de balsa, placi de surf din lemn de Paulownia nu trebuie să fie slefuite.

Mai recent, este utilizat ca material principal pentru chitarele electrice low-cost şi ca bază pentru schiuri turistice uşoare. Acesta este adesea folosit în chitare ca material de baza, apoi se lamineaza cu un lemn mai durabil, cum ar fi Dean ML XM care este format din Paulownia ca material de baza, dar care este apoi acoperit cu lemn de mahon.

Paulownia creste extrem de repede; pana la 6 m pe an atunci cand este tanar. Unele specii de Paulownia de plantaţie pot fi recoltate pentru a face cherestea în mai puţin de cinci ani. Odată ce copacii sunt recoltati, se regenereaza din rădăcinile existente, ceea ce le obţine numele de „copaci Phoenix.” Paulownia are capacitatea de a recupera relativ repede loturile de teren afectate ecologic şi chiar deteriorate.

Recent, Paulownia a primit o mare atentie pentru proprietatile sale benefice pentru mediu şi a fost prezentat ca o posibila solutie la problema defrişărilor la nivel mondial, problema ce se află în centrul dezbaterii privind schimbările climatice. Acesta este folosit ca un copac de reîmpădurire în mai multe ţări, printre care Australia, Germania, China, SUA şi Panama. Proiecte de reîmpădurire, utilizând specii de Paulownia sunt conduse de organizaţii, cum ar fi EcoTech Timber, Inc, ECO2 Forests Inc, Robinia Invest, Eco Sustainable Systems, Silva Tree and Kiri Park Projects impulsionate de creşterea rapidă a Paulownia şi beneficiile suplimentare asupra mediului.

De asemenea, speciile de Paulownia s-a dovedit ca permite creşterea producţiei de alimente atunci când sunt utilizate pentru culturi diferite in proximitatea şi pentru a preveni eroziunea solului. Un proiect de reîmpădurire mare din China a crescut producţia de alimente în Râul Galben şi câmpiile inundabile Yangtze şi a stopat eroziunea pe aproximativ 3.15 milioane ha de teren.

Ca o cultură forestiera Paulownia isi indeplineste calitatile, funcţionează bine doar în soluri foarte bine drenate, cu ploi de vară sau acolo unde exista disponibila apa pentru irigaţii. Prin numeroase incercari si dezvoltari realizate in domeniul Paulownia din Australia, Joe Virtanen de la Australian Paulownia Trees and Plantations si James Lawrence de laf Toad Gully Growers, au aratat ca este mult de facut pentru a obtine o plantatie de succes; in principal prin selectia celor mai performante genetic exemplare si prin imbunatatirea conditiilor de crestere, cum ar fi cultivarea pentru a creste drenajul si a adauga ingrasaminte si irigarea.

Originally posted 2012-02-04 12:57:39.