Infiintarea unei ferme pomicole costa in jur de 10.000 de euro – 30.000 de euro pe hectar, iar suprafata medie cu care se poate incepe este de 5 hectare. Fermierii cu experienta spun ca recuperarea investitiei se realizeaza in maxim doi ani, pentru ca toate soiurile de fructe sunt rentabile.

“Exista loc pe piata pentru infiintarea unei ferme pomicole. Cine zice ca nu are cui sa vanda nu este serios. Hipermarketurile vand fructe venite din afara”, spune pentru startups.ro fermierul Voica Gheorghe, care detine 5 hectare de plantatie de mar in Arges.

El spune ca toate soiurile de fructe sunt profitabile, insa unele sunt mai greu de gasit in Romania, precum piersici, pere, caise sau cirese. Zonele cu potential mai mare sunt cele din sudul tarii, pe malul Dunarii. In Dobrogea, fermierii spun ca se poate cultiva piersic, cais si cires, iar marul este potrivit pentru zona subcarpatica (Prahova, Valcea, Arges, Gorj si Dambovita).

In ultimii 20 – 25 de ani, pomicultura s-a dezvoltat in zonele favorabile, cele mai mari culturi din punct de vedere al suprafetelor cultivate si al numarului total de pomi cultivati fiind in judetele din zona subcarpatica a Olteniei si Munteniei, mai ales in judetele Arges, Valcea, Prahova, Buzau, Dambovita, Olt si Dolj, si in centrul si nord-vestul Transilvaniei, in judetele Bistrita Nasaud, Salaj, Satu Mare, Mures, Maramures si Bihor.

“Cine are cinci hectare de plantatie poate trai binisor, dar ar trebui sa puna culturi anuale horticole (ardei, vinete etc) sau fructe precum capsuni, care acopera cheluielie curente si care ajuta la crearea unui profit rapid”, adauga Voica Gheorghe.

Fermierii care practica pomicultura de ani buni ii sfatuiesc pe antreprenorii interesati de domeniu sa inceapa cu o livada de suprafata mare (peste 5 hectare), insa fara a depasi 25 de hectare.

Costuri
Voica Gheorghe spune ca un hectar de plantatie de mar superintensiv costa in jur de 30.000 de euro, in acest pret intrand plantatia, utilajele si mana de lucru. Pentru un hectar este nevoie de un singur angajat care sa culeaga fructele.
O plantatie de prun este ceva mai ieftina, aproximativ 10.000 de euro (400 – 500 de pomi la hectar). Fara utilaje, o livada de pomi fructiferi poate fi infiintata cu circa 3.000 de euro, fara a include aici costul terenului. Pe langa investitia initiala, este nevoie de investitii suplimentare dupa doi – trei ani.

“Este nevoie de material saditor, teren, intretinere timp de doi – trei ani, pana intra pe rod. De asemenea, trebuie luate in calcul substantele, motorina si magazia”, spune Samoila Constantin, fermier care detine in arenda 12 hectare in Arges.

Pana cand soiurile ajung la maturitate, fermierul trebuie sa investeasca anual. Oprea Ion, presedintele Asociatiei Pomicultorilor Damboviteni, spune ca in cazul unor soiuri la care se aplica cateva tratamente cu insecticide, costurile sunt mici. In schimb, pentru soiurile traditionale este nevoie de 4.000 de lei – 5.000 de lei la hectar, cost anual pana cand pomii ajung la maturitate.

In general, daca se folosesc tehnologii noi, ferma incepe sa aduca profit din al doilea an de functionare. Desi toate soiurile sunt profitabile, fermierii spun ca marul face o productie mai mare, caisul ofera o productie nesigura in anumiti ani, iar prunul aduce productie abia dupa patru – cinci ani. Preturile mari la infiintarea fermei sunt generate si de costurile utilajelor necesare. Una dintre solutiile sugerate de femieri este achizitia din Romania sau improvizarea unor utilaje minim necesare.

“La noi, neexistand o industrie pomicola, utilajele vin din Italia, unde sunt foarte scumpe. Aici este necazul – nu e rentabil daca cumperi scump utilaje din afara si vinzi ieftin fructele”, explica Voica Gheorghe.

Programe de finantare
Potrivit Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), producatorii agricoli pot accesa masura 112 – Modernizarea exploatatiilor agricole din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (conditiile sunt detaliate in ghidul solicitantului postat pe site-ul ministerului).

Solutiile sunt insa doar pentru producatorii din sectorul pomicol care au deja ferma si doresc sa o modernizeze. Conform HG 1078/2008 si a Ordinului 694/2008, grupurile de producatori recunoscute preliminar din sectorul de legume fructe pot beneficia de sprijin financiar in valoare de 75% din valoarea investitiilor eligibile cuprinse in planul de recunoastere, investitii care pot include si depozite, echipamente pentru sortare, ambalare, conditionare.

Proiect din banii olandezilor
In urma cu sase ani, Petre Eremia a castigat un proiect sprijinit de guvernul olandez. Chiar daca nimeni nu i-a acordat vreo sansa, fermierul a dezvoltat o livada in inima Baraganului, cu cei 350.000 de euro primiti de la olandezi.

Cu acesti bani a plantat 5 hectare de livada, a adaugat un depozit, un sistem de irigatie si un sistem de imprejmuire. In prezent, fermierul detine 70 de hectare de livada superintensiva la Insuratei, in Braila si vinde in Turcia cirese cu 2.000 de euro/tona, iar pentru prune obtine intre 400 de euro si 500 de euro/tona.

El spune ca marea problema este sa se aprobe reconversia si in pomicultura, la fel cum s-a realizat in viticultura.

Nou jucator pe piata
Ferma pomicola “La Mosie”, situata in comuna Adunatii Copaceni, unul din proiectele dezvoltate de holdingul ce are in componenta ca principale companii, Romstrade si Blue Air, este cea mai mare livada in termeni de productie superintensiva din tara noastra, avand plantati 2.500 de meri la hectar, in timp ce o livada traditionala numara circa 300 de meri la hectar.

Cele peste 100 de hectare ale fermei inaugurate oficial luna aceasta cuprind o varietate de soiuri de fructe, merele si perele avand ponderea cea mai mare, de cate 13% – 14% fiecare. Investitia se ridica la peste 7 milioane de euro, la care se adauga utilajele si tratamentele. Gheorghe Racaru, directorul de strategie si dezvoltare al grupului de firme, spune ca doar depozitul cu atmosfera controlata, care are o capacitate de 1.200 de tone, a costat in jur de un milion de euro. Omul de afaceri spune insa ca o ferma cu o suprafata de 30 – 40 de hectare ar fi suficienta pentru cineva care doreste sa infiinteze o astfel de ferma.

“Fara partea de inmagazinare, aceasta ar presupune o investitie de cel mult un milion de euro”, spune Racaru.

El se asteapta la recuperarea investitiei intr-o perioada de patru – cinci ani, insa spune ca banii care vin din contractele cu hipermarketurile ajuta la intretinerea fermei. Racaru considera ca este loc pe piata, in conditile in care Romania importa fructe in proportie de 70%, insa fermierul trebuie sa tina cont de teren, de pregatirea terenului si imbunatatirea calitatii solului, precum si de achizitia materialului saditor si crearea depozitului.

Modele viabile
Ilarie Isac, inginer horticultor si presedintele S.N.P.R. (Societatea Nationala a Pomicultorilor din Romania) spune ca ideale sunt fermele de dimensiuni mijlocii, precum cele din Occident.

“In pomicultura, o ferma viabila trebuie sa aiba in jur de 10 ha, suprafata care permite fermierului sa cumpere un tractor, o pompa de stropire, o remorca, un disc. Daca are 100 de hectare, nu il mai poate munci singur si trebuie sa aiba angajati. Ferma occidentala este de 7,5 hectare”, spune Ilarie Isac.

Inginerul precizeaza ca productia ideala este de 25 – 30 de tone la hectar pentru mar, 15 – 20 de tone la hectar pentru prun, 12 – 14 tone la hectar pentru cires si 20 – 25 de tone la hectar pentru piersic. El spune ca in Romania se produc circa cinci – sase tone de fructe la hectar, in timp ce in Ungaria sunt 20 de tone la hectar, iar in Italia, Spania sau Polonia sunt circa 30 de tone la hectar.

Unde se vand produsele
Dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, tara noastra a aplicat Politica Agricola Comuna, formandu-se noua grupuri de producatori recunoscute preliminar, precum si o organizatie de producatori.

Unele grupuri reusesc sa patrunda in retelele de supermarketuri datorita investitiilor in depozite si a echipamentelor de sortare, ambalare si conditionare. MAPDR a initiat impreuna cu producatorii asociati codul de bune practici prin care se reglementeaza relatiile dintre producatori si supermarketuri in favoarea producatorilor agricoli.

Cu toate acestea, sunt fermieri care considera ca accesul la marile retele de magazine este dificil.

Oprea Ion, presedintele Asociatiei Pomicultorilor Damboviteni, spune ca exista trei forme de desfacere a produselor: in supermarketuri si magazine, in pietele de gros si in pietele agro-alimentare.

Cea mai avantajoasa modalitate este vanzarea directa, in pietele agro-alimentare, insa aici intervine problema spatiilor, care nu pot fi inchiriate decat pentru cateva luni, asa cum nici contractele cu supermarketurile nu pot fi facute pentru perioade scurte (retailerii au nevoie de marfa tot anul).

Obstacole
Fermierii spun ca una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta este furtul pomilor. Voica Gheorghe spune ca, desi a platit paznici, a taiat pomii scurt si i-a vopsit cu vopsea galbena, hotii fura sute de pomi. O alta problema este lipsa depozitelor. In absenta acestora, fermierii nu pot pastra fructele culese pentru mai mult timp, fiind astfel nevoiti sa le vanda sub pretul pietei.

“Desi platesc lunar 10 lei pentru un container de 250 de kg la depozitul de la Institutul de Pomicultura, unde exista conditii, dar nu cu atmosfera controlata, nu imi fac probleme ca nu vand. Le tin in depozit si vand cand imi convine pretul. Acesta este marele noroc ale meu”, spune Voica Gheorghe.

Ilarie Isac considera ca marea problema a fermierilor este ca nu exista credite pentru cei care doresc achizitia de terenuri.

“Statul nu ajuta decat pentru dezvoltare, oferind fonduri doar pentru masini, tractoare etc, nu pentru infiintarea fermelor. Aceste fonduri nu acopera nici 10% – 15% din necesarul de investitie”, spune Ilarie Isac.

Tendinte
Potrivit datelor MAPDR, anul acesta, preturile la producator sunt intr-o usoara scadere in comparatie cu anul 2008, in contextul crizei economice. Reprezentantii MAPDR estimeaza pentru 2009 o usoara crestere, de circa 10%, a productiei de fructe fata de anul 2008. Productia de fructe a Romaniei in anul 2008 a fost de 710.000 tone, iar suprafata recoltata la nivel national a fost de 161.000 de hectare.

In ceea ce priveste consumul mediu/cap de locuitor/an, acesta este de 110 kg. Potrivit MAPDR, din analiza productiilor medii in ultimii trei ani, raportate la totalul productiei de fructe al Uniunii Europene, au rezultat urmatoarele: Romania produce 9,3% din productia de prune, 3,6% din productia de mere si 2,2% din productia de cirese, productia celorlalte fructe reprezentand mai putin de 1%.

Oficialii spun ca printre factorii care influenteaza calitatea productiei de fructe sunt gradul ridicat de fragmentare a suprafetelor pomicole, lipsa unei strategii coerente de consolidare a terenurilor, gradul redus de intinerire a plantatiilor pomicole asociat cu suprafete mari de plantatii pomicole in declin, calitatea materialului saditor, densitatea pomilor, asigurarea consumului de apa optim. De asemenea, majoritatea fermierilor nu dispun de depozite, echipamente de sortare si ambalare a fructelor.

Originally posted 2012-10-16 20:10:20.

Articole asemănătoare

Aveți infiltrații?

Aveți treceri / străpungeri / penetrări de cabluri / țevi / conducte prin pereți, planșee și pardoseli ce manifestă infiltrații sa exfiltrații! Aveți fisuri prin pereți și pardoseli?

Etansare perfecta a strapungerilor si fisurilorAvem soluții corecte și complete.

Doar vizitați https://strapungeri.afacereamea.ro/ și puteți să găsiți produsele și soluțiile corecte pentru situația dvs concretă. Puteți și să vă abonați pentru discounturi și comisioane.

Fundaţii, Subsoluri / Demisoluri, Camere Tehnice, Beciuri / Pivniţe / Crame

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii nu doar produse.

Impermeabilizari 100% de betoane, sape si tencuieli. Garantii de 10-60 de ani. Pardoseli. Solutii anti-condens, anti-mucegai, anti-igrasie.

Proiectul Răsuceni

rasuceni

Aflați despre proiectul de ridicare din sărăcie a unuia din cel mai sărace sate din România. Contribuiți cu resurse, idei, instrumente…

DIN CE AI POTI FACE RAI

Hidroizolare balcoane, terase, trotuare, băi şi bucătării

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii pentru balcoane si terase.

Hidroizolare Perfecta la terase si balcoane. Garantii reale de la 10 pana la 100 de ani.