stiri_160220_0_ok  În ultimele zile a devenit viral un filmuleţ în care un bărbat râcâia un măr cumpărat dintr-un hipermarket. Ca să vedem dacă e chiar aşa, am repetat experimentul şi l-am extins. Am cumpărat mere perfecte, dar şi unele româneşti, ceva mai boţite, din mai multe supermarketuri, apoi le-am raşchetat cu un cuţit.

Ce a rezultat îi va îngrozi mai ales pe consumatorii de mere din import, pentru că stratul alb de ceară rămas pe coajă a fost de-a dreptul impresionant la unele dintre poame. Şi a rămas la fel şi după ce am spălat mărul!

Mai mult, după a doua raşchetare, ca să vedem dacă e ceară, am aprins o brichetă aproape de coaja mărului, iar stratul alb s-a topit şi s-a lipit din nou pe măr, deci, da, e un fel de ceară.

Partea bună este că amatorii de mere autohtone – aşa puţini cum sunt – pot răsufla uşuraţi, pentru că de pe merele româneşti cu imperfecţiuni nu s-a luat decât praf, uşor de spălat.

Dacă e naturală, se elimină

“Este o realitate faptul că fructele (merele şi citricele) sunt acoperite cu ceară, dar aceasta este în general comestibilă şi sigură pentru consum. Cu toate acestea, unii producători (fără scrupule) folosesc o ceară pe bază de hidrocarburi aromatice, care este dăunătoare pentru sănătate”, a explicat, pentru Libertatea, dr. Lygia Alexandrescu (foto).

Potrivit nutriţionistului, merele sunt acoperite cu ceară pentru a fi conservate, pentru a nu se deshidrata şi pentru a deveni mai atrăgătoare. Iar stratul subţire de pe mere se depune fie prin scufundare, fie prin pulverizare cu ceară de carnauba (comestibilă) sau Shellac, care este sigură pentru consum, chiar dacă nu este digerată, ci doar este trecută prin sistemul digestiv.

Unii producători folosesc ceruri dăunătoare pe bază de petrol şi, în cazul în care un măr arată foarte lucios şi strălucitor, poate fi suspectat de tratare cu ceruri de sinteză. Substanţele periculoase sunt aminele ciclice (oletul de morfolină).

Nici în acest caz ceara nu este digerată, însă substanţele chimice se absorb în organism. Medicul susţine că o soluţie pentru îndepărtarea stratului de ceară poate fi spălarea fructelor cu apă şi săpun sau cu o substanţă specială pentru fructe, care se pune într-un vas cu apă în care se scufundă fructele. În ambele cazuri e obligatorie clătirea lor cu multă apă sau cu apă cu oţet.

Stratul atârnă greu la preţ

Practic, trebuie să îndepărtăm de pe mere exact stratul care pare să coste mai mult decât kilogramul de fructe, având în vedere că “ceratele” costă de două sau chiar de trei ori mai mult decât “naturalele”.

Ca şi cum ar fi două produse într-unul: măr şi ceară. Aşa s-ar putea explica faptul că merele româneşti costau, ieri, circa 2,5 lei în mai toate supermarketurile, iar cele străine, minimum 4,99 lei şi maximum 7 lei pe kilogram.

Coaja citricelor e pericol!

Ca să reziste timp îndelungat, citricele – fie ele portocale, lămâi sau grepfruturi – sunt aduse în containere speciale, iar pentru a nu fi infestate, sunt tratate cu substanţe chimice care, în mod normal, nu afectează pulpa.

Acestea nu miros şi nu pot fi depistate şi, conform specialiştilor în protecţia consumatorului, nu prezintă pericol pentru sănătate, dacă nu consumi coaja. În România însă, gospodinele folosesc această coajă, dată pe răzătoare, ca să dea aromă prăjiturilor, aşa că substanţele chimice pot ajunge direct în alimente.

Efectul poate apărea rapid la copii, sub forma unor alergii şi, pe termen lung, în cazul adulţilor, sub forma unor afecţiuni gastrointestinale.

Suntem codaşii Europei la consum

Deşi România este în top 10 în Europa la producţia de mere, suntem codaşii Uniunii, atunci când vine vorba de consum. Departamentul ONU pentru agricultură indică la noi un consum de cel mult 80 de kilograme de fructe şi legume pe an, adică sub 220 de grame pe zi pentru o singură persoană.

Asta deşi medicii spun că nu ar trebui să lipsească din alimentaţia noastră chiar şi cinci porţii de fructe şi legume zilnic, echivalentul a 400 de grame. Cu toate recomandările nutriţioniştilor, românii ajung să mănânce într-un an doar 7 kilograme de portocale, 5 de mere şi 2 de pere, faţă de consumul mediu european de 57 de kilograme de fructe pe cap de locuitor.

Pentru comparaţie, irlandezii, francezii, dar şi danezii sau olandezii sunt mari iubitori de mere, consumă circa 50 de kilograme pe cap de locuitor anual. În aceste condiţii, consumul redus de la noi ar putea fi determinat şi de preţurile mari ale fructelor.

«Alergăm după fructe frumoase, nu sănătoase»

Dacă te simţi păcălit cumpărând fructe exagerat de cerate, care suspectezi că au fost tratate cu substanţe chimice, poţi reclama vânzătorul la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi Siguranţa Alimentelor, care poate verifica actele de provenienţă a mărfii. Cel mai simplu ar fi să consumăm mere româneşti, netratate cu ceruri.

“Vina noastră e că alergăm după fructe frumoase, nu sănătoase! E vorba şi de o percepţie a alimentului din punctul de vedere al memoriei”, ne-a explicat preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorului, dr. Costel Stanciu (foto).

Astfel, un om care a crescut cu mere din import nu va simţi niciodată că au ceară şi nu va dori să le schimbe, chiar dacă îi pot afecta sănătatea ficatului, iar cineva obişnuit cu merele româneşti nu le va suporta pe cele străine.

Nemţii mănâncă cele mai multe mere româneşti

Din mărul românesc muşcă, cu poftă, cel mai mult nemţii, după cum arată statisticile producătorilor. În schimb, nouă ne plac mai ales cele din străinătate, din ţări precum Polonia şi Olanda, dar şi din Grecia şi Ungaria, aşa că producătorii autohtoni nu reuşesc să mai vândă mere nici măcar la un sfert din preţul de anul trecut, din cauză că piaţa este invadată de fructe importate, care, deşi sunt mai scumpe, sunt mai arătoase.

Aşa se face că aproape jumătate din recolta dulce şi bogată de anul acesta se va transforma în sucuri, dulceţuri sau siropuri.

Fructele româneşti au ajuns la o treime din consum şi riscă să dispară din magazine, confirmă Aurel Tănase, directorul unei organizaţii de profil. Statisticile oficiale arată că, anul trecut, am importat fructe de 294 de milioane de euro, pe când exporturile au fost de patru ori mai mici (74 de milioane de euro).

Data articol: 11/12/2014
Sursa: Libertatea.ro

Originally posted 2016-05-18 14:09:23.

Aveți infiltrații?

Aveți treceri / străpungeri / penetrări de cabluri / țevi / conducte prin pereți, planșee și pardoseli ce manifestă infiltrații sa exfiltrații! Aveți fisuri prin pereți și pardoseli?

Etansare perfecta a strapungerilor si fisurilorAvem soluții corecte și complete.

Doar vizitați https://strapungeri.afacereamea.ro/ și puteți să găsiți produsele și soluțiile corecte pentru situația dvs concretă. Puteți și să vă abonați pentru discounturi și comisioane.

Hidroizolare balcoane, terase, trotuare, băi şi bucătării

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii pentru balcoane si terase.

Hidroizolare Perfecta la terase si balcoane. Garantii reale de la 10 pana la 100 de ani.

Reparații la terase

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

https://terase.afacereamea.ro/

Pentru terasele de bloc sau de birouri acoperite cu membrane bituminoase cele mai potrivite produse de reparatii sunt IMPERMIX PU. Aveti garantii adevarate de 10-35 de ani. Practic sunt inerte la influentele de mediu iar durata lor de viata este nelimitata.

Programati-va acum interventia pe terase ca sa nu fie prea tarziu.

Proiectul Răsuceni

rasuceni

Aflați despre proiectul de ridicare din sărăcie a unuia din cel mai sărace sate din România. Contribuiți cu resurse, idei, instrumente…

DIN CE AI POTI FACE RAI