Publicat in Monitorul Oficial nr. 541 din 28 iulie 2003
Emitent: Parlamentul

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Art. 1
Prezenta lege reglementeaza cadrul de orientare a dezvoltarii pomiculturii, infiintarea si exploatarea plantatiilor pomicole, producerea si valorificarea fructelor, pe baza fundamentarii stiintifice si extensiei sustinute a progresului tehnic, in conditiile organizarii comune de piata in sectorul fructelor.

Art. 2
(1) Organul de specialitate al administratiei publice centrale in domeniu, care elaboreaza strategia de dezvoltare a pomiculturii, este Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului.
(2) Obiectivele strategice ale dezvoltarii pomiculturii sunt:
a) concentrarea si specializarea productiei pomicole;
b) dezvoltarea centrelor si bazinelor cu traditie in domeniu, care sa asigure specializarea pe produse de calitate cu denumire de origine geografica.

Art. 3
(1) Organizarea comuna de piata in sectorul fructelor contine reguli privind:
a) patrimoniul pomicol si potentialul de productie pomicola;
b) producerea materialului saditor pomicol; c) securitatea alimentara, precum si valorificarea fructelor si produselor din fructe;
d) organizatiile profesionale, interprofesionale si organismele pe filiera;
e) instrumentele si mecanismele de reglementare a pietei.
(2) Speciile de pomi, arbusti fructiferi si capsuni cultivate in Romania sunt prevazute in anexa nr. 1.
CAPITOLUL II: Productia pomicola

SECTIUNEA 1: Patrimoniul pomicol

Art. 4
(1) Patrimoniul pomicol este alcatuit din: pomi si arbusti fructiferi, indiferent de sistemul de cultura, capsunarii, pepiniere pomicole, inclusiv terenurile pentru asolamente, terenurile in pregatire pentru plantare si terenurile din intravilan plantate cu pomi, arbusti fructiferi si capsuni.
(2) In Romania pastrarea patrimoniului pomicol, mentinerea si ridicarea valorii biologice si a potentialului productiv al plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si protejarea mediului inconjurator constituie o obligatie a cultivatorilor.

Art. 5
(1) Patrimoniul pomicol se clasifica in urmatoarele categorii:
a) plantatii tinere, pana la intrarea pe rod;
b) plantatii pe rod, in plina productie;
c) plantatii pe rod, in declin;
d) pepiniere pomicole;
e) colectii pomologice, culturi de concurs si loturi experimentale;
f) terenuri in pregatire pentru infiintarea plantatiilor.
(2) Sistemul de cultura se defineste prin densitate, sortimente, tehnologii, performante tehnice si economice si se clasifica astfel:
a) sistem extensiv;
b) sistem intensiv;
c) sistem superintensiv;
d) pomi razleti.

Art. 6
(1) Plantatiile de pomi fructiferi, arbusti fructiferi si capsuni se realizeaza in Romania cu precadere pe arealele consacrate, situate in special in zona colinara, pe nisipuri, precum si pe alte terenuri cu conditii ecologice favorabile, denumite areale pomicole, care sunt supuse delimitarii teritoriale.
(2) Arealele pomicole reprezinta zona geografica a culturii pomilor si arbustilor fructiferi, constituie o
categorie distincta a fondului funciar si sunt prevazute in anexa nr. 2.
(3) Din punct de vedere teritorial, patrimoniul pomicol se delimiteaza in zone, bazine, centre si exploatatii pomicole, alcatuite din livezi, astfel cum vor fi definite in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) Pomii si arbustii fructiferi situati in curti, pasuni, fanete, aliniamente si perdele de protectie, denumiti pomi razleti, si ale caror produse nu fac obiectul comercializarii pe piata nu fac parte din cadastrul pomicol.
(5) Evidenta pomilor razleti se tine separat.

Art. 7
(1) Delimitarea teritoriala a patrimoniului pomicol se inregistreaza in cadastrul agricol ca pozitie distincta, numita cadastru pomicol, si urmareste:
a) stabilirea perimetrelor patrimoniului pomicol;
b) structura patrimoniului pomicol pe sisteme de cultura, specii, parcele si detinatori.
(2) Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor stabilesc normele metodologice de realizare si tinere a evidentei cadastrului pomicol, ca o componenta a cadastrului agricol, cu respectarea prevederilor legale in domeniu.
(3) Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, cu sprijinul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti”, efectueaza delimitarea si actualizarea lucrarilor de zonare si microzonare a arealelor pomicole.

Art. 8
Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si Ministerul Administratiei si Internelor organizeaza recensamantul patrimoniului pomicol, din 10 in 10 ani, incepand cu anul 2005.

Art. 9
Normele tehnice de infiintare si defrisare a plantatiilor pomicole, denumite livezi, indiferent de forma de proprietate, vor fi reglementate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului.

SECTIUNEA 2: Producerea materialului saditor

Art. 10
Producerea materialului saditor pomicol se face numai de catre pepinierele pomicole autorizate, potrivit Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante.

Art. 11
(1) Pipinierele pomicole au obligatia sa produca material saditor numai din categoriile biologice prevazute in sortimentul aprobat prin Catalogul oficial al soiurilor de plante si hibrizi cultivate in Romania si cataloagele oficiale ale soiurilor si hibrizilor cultivati in Uniunea Europeana.
(2) Categoriile biologice superioare de material saditor pomicol, prebaza si baza se produc in unitati autorizate.

Art. 12
In pomicultura se admit la plantare urmatoarele categorii de material saditor:
a) pomi altoiti, formati in pepiniere;
b) pomi pe radacini proprii, din sortimentul admis la inmultire, obtinuti prin metode clasice sau culturi de meristeme;
c) butasi inradacinati, marcote, drajoni, stoloni.

Art. 13
Pentru producerea materialului saditor pomicol sunt folosite urmatoarele categorii de material initial:
a) portaltoi obtinuti pe cale generativa din samburi si seminte, proveniti din plantatii semincere autorizate;
b) portaltoi obtinuti pe cale vegetativa – clone – din plantatii mama de butasi, marcotiere si drajoniere
autorizate sau prin culturi de meristeme;
c) altoi, prelevat sub forma de ramuri sau muguri, din plantatii mama autorizate.

Art. 14
Baza materiala aferenta sectorului de producere a materialului saditor pomicol este protejata, detinatorii fiind obligati sa respecte destinatia initiala a acesteia.

SECTIUNEA 3: Infiintarea, exploatarea si defrisarea plantatiilor pomicole

Art. 15
Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni, organizate in exploatatii pomicole amplasate
in zone, bazine, centre pomicole de o anumita suprafata si o anumita structura de specii si soiuri, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 108/2001 privind exploatatiile agricole, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 166/2002, este optiunea libera a oricarui proprietar sau detinator de teren.

Art. 16
(1) Soiurile fiecarei specii de pomi, arbusti fructiferi si capsuni se clasifica in urmatoarele categorii:
recomandate, autorizate, autorizate temporar si interzise.
(2) Definitiile categoriilor de soiuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura, asigura elaborarea lucrarilor de zonare a speciilor de pomi si arbusti fructiferi recomandate si autorizate pentru cultura in cadrul fiecarei zone, bazin si centru pomicol, precum si actualizarea periodica a acestora.

Art. 17
(1) Exploatatiile pomicole beneficiaza de facilitati financiare din partea statului, in conformitate cu legislatia in vigoare.
(2) Infiintarea exploatatiilor pomicole in zonele, bazinele si centrele pomicole beneficiaza de sprijin financiar din partea statului.

Art. 18
Amenajarea unor terenuri in panta, slab fertile si cu fenomene de eroziune a solului si valorificarea acestora prin culturi pomicole sunt considerate activitati de interes national pentru protejarea mediului si se bucura de sprijinul statului asigurat prin Fondul de ameliorare a fondului funciar, potrivit legislatiei in vigoare.

Art. 19
(1) Plantatiile de pomi cu suprafata mai mare de 0,5 ha si cele de arbusti fructiferi de peste 0,2 ha, situate in zone, bazine si centre consacrate, se infiinteaza in baza autorizatiei de plantare, eliberata de directiile generale pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, conform reglementarilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Pentru plantatiile de pomi cu suprafata mai mare de 2 ha si pentru plantatiile de arbusti fructiferi cu suprafata mai mare de 0,5 ha, autorizatia de plantare se elibereaza in baza unui proiect de infiintare a exploatatiei pomicole, elaborat de persoane autorizate si avizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru
Pomicultura sau de statiunea de cercetare si dezvoltare pomicola din zona.
(3) Sunt exceptate de la obtinerea autorizatiei de plantare colectiile de pomi si arbusti fructiferi, culturile pomicole de concurs si parcelele experimentale.

Art. 20
Toate plantatiile pomicole organizate in exploatatii agricole se infiinteaza numai cu soiuri din categoriile recomandate si autorizate.

Art. 21
(1) Defrisarea plantatiilor de pomi si arbusti fructiferi de interes comercial apartinand persoanelor fizice sau juridice se face numai in baza autorizatiei de defrisare, eliberata de catre directiile generale pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.
(2) Sunt exceptate de la obtinerea autorizatiei de defrisare colectiile de pomi si arbusti fructiferi, culturile pomicole de concurs si parcelele experimentale, care se aproba de consiliile stiintifice ale unitatilor respective.

Art. 22
(1) Durata de functionare a plantatiilor de pomi si arbusti fructiferi, in conditiile de exploatare normala, precum si modalitatea defrisarii acestora sunt prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) In cazul in care, dupa defrisare, terenul respectiv nu se replanteaza, detinatorii au obligatia sa inainteze la directiile generale pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, cu 3 luni inaintea defrisarii, documentatia necesara pentru schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(3) Regimul de exploatare a plantatiilor pomicole si arbustilor fructiferi apartinand institutiilor de
invatamant, cu scop didactic, si al parcelelor experimentale ale unitatilor de cercetare se va stabili prin planurile de invatamant, respectiv prin programele de cercetare ale unitatilor respective.

Art. 23
(1) Cultura speciilor de nuc, migdal, castan comestibil, alun, denumite in continuare nucifere, este supusa si urmatoarelor prevederi speciale:
a) infiintarea plantatiilor de nucifere se face cu material saditor selectionat de catre pepinierele autorizate. Pe terenurile supuse eroziunii se pot planta si biotipuri locale provenite de la pepinierele silvice;
b) taierea unui nuc sau castan comestibil, indiferent de sistemul de cultura sau de forma de proprietate, se face pe baza autorizatiei-model prevazute in anexa nr. 3a) sau 3b) la prezenta lege, cu obligatia plantarii prealabile a 5 pomi tineri din soiurile recomandate si autorizate;
c) cererea pentru taierea nucilor si castanilor comestibili razleti, solicitata de persoane fizice sau juridice, se depune cu cel putin 3 luni inaintea executarii taierii, iar aceasta se verifica si se aproba de directiile generale pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti;
d) in cazurile cand se solicita defrisarea plantatiilor de nuc si castan comestibil in masiv, este obligatorie expertiza tehnica efectuata de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura sau de statiunea de
cercetare si dezvoltare pomicola din zona. Termenul de depunere a documentatiei de defrisare este de cel
putin 6 luni inaintea datei propuse pentru defrisare;
e) criteriile care stau la baza documentatiei in vederea autorizarii taierii exemplarelor de nuc si castan comestibil, precum si defrisarea lor cand sunt in masiv se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 24
In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, organele abilitate vor organiza inventarierea nucilor si a castanilor comestibili aflati in plantatii sau ca pomi razleti, cu consemnarea proprietarilor si a parcelelor cadastrale in care se gasesc.

Art. 25
In programele de impadurire si combatere a eroziunii solului din zonele de cultura a nucului si castanului se vor introduce si aceste specii. Regia Nationala a Padurilor si alti detinatori de terenuri forestiere vor utiliza la plantare material saditor din soiuri autorizate si recomandate, precum si biotipurile locale.

CAPITOLUL III: Valorificarea fructelor

Art. 26
In functie de insusirile specifice, fructele au urmatoarele destinatii:
a) consum in stare proaspata;
b) consum sub forma prelucrata industrial.

Art. 27
(1) Fructele destinate a fi livrate pentru consumul uman se clasifica in categorii de calitate, conform standardelor de comercializare, care dobandesc caracterul de obligativitate.
(2) Se supun standardelor de calitate urmatoarele fructe: ciresele, visinele, caisele, piersicile si nectarinele, capsunile, merele, perele, prunele, gutuile, nucile in coaja, fructele de arbusti fructiferi, precum si fructele de orice fel care fac obiectul importului.
(3) Se excepteaza de la cerintele de conformitate cu standardele de calitate
a) produsele oferite de catre producatori la centrele speciale de preluare, pregatire, ambalare, marcare, destinate vanzarilor de gros sau in detaliu;
b) produsele expediate in vrac catre unitatile si fabricile de procesare.

Art. 28
(1) Comercializarea fructelor, potrivit prevederilor art. 27 alin. (1), este supusa controlului de conformitate pe filiera produsului.
(2) Controlul de conformitate se face la fata locului, in toate stadiile de comercializare, de catre organismele autorizate prin lege.

Art. 29
(1) In cazul unor accidente de sanatate in consum, analiza fructelor care au facut obiectul vanzarii pe piata, privind continutul de reziduuri de pesticide, contaminanti si alte substante, este obligatorie si se efectueaza de laboratoarele acreditate.
(2) Evidenta tratamentelor si a substantelor utilizate in plantatiile pomicole destinate comercializarii fructelor se tine de catre producator si se supune controlului Inspectiei de stat pentru controlul tehnic in producerea si valorificarea legumelor si fructelor.

Art. 30
(1) Fructele proaspete destinate consumului uman circula pe filiera de produs insotite de certificate de conformitate cu standardele de calitate, eliberate de catre organismul de certificare instituit in acest scop.
(2) Modelul certificatului de conformitate se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 31
(1) Prelucrarea fructelor in scop comercial poate fi facuta de catre agenti economici autorizati pentru aceasta activitate, cu mijloace proprii sau grupati in diferite forme de cooperare.
(2) Fructele destinate prelucrarii industriale circula insotite de certificatul de destinatie industriala emis de catre organismele de control, al carui model se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 32
Prin prelucrarea fructelor se obtin urmatoarele produse:
a) fructe deshidratate, intregi sau portionate, fainuri de fructe;
b) fructe congelate, individual sau in bloc;
c) sucuri: cu pulpa de fruct, limpezi, filtrate, conservate prin pasteurizare, nectaruri;
d) sucuri concentrate;
e) conserve: compoturi, dulceturi, gemuri, magiun de prune, marmelada, piureuri;
f) distilate: tuica, palinca, rachiuri;
g) fermentate: cidru, otet;
h) alte produse.

Art. 33
(1) Dreptul de folosire de catre producatori a unor denumiri de origine pentru anumite loturi de fructe proaspete sau prelucrate se acorda prin certificat de atestare a originii geografice.
(2) Certificatul se elibereaza de catre organele abilitate in acest scop, pe baza verificarilor facute de specialisti imputerniciti pentru controlul respectarii conditiilor impuse pentru producerea fructelor si prelucrarea acestora.

Art. 34
Producatorii si comerciantii de produse alcoolice din fructe in vrac sunt obligati sa tina evidenta acestora, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Art. 35
Etichetarea fructelor si a produselor din fructe se face conform standardelor si normelor de calitate.

Art. 36
(1) Distilatele, care se disting prin originalitatea insusirilor lor imprimata de locul de producere, soiul sau sortimentul de soiuri, tehnologia de distilare folosita, modul de pastrare si invechire, se pot incadra in categoria bauturilor alcoolice din fructe, de calitate superioara, cu indicatia geografica din care provin.
(2) Comercializarea distilatelor din fructe de calitate superioara, cu indicatia geografica, se face sub numele arealului de productie pomicola delimitata, in mod obisnuit, al bazinului sau al centrului pomicol, eventual al comuna in care se afla exploatatia pomicola.

Art. 37
(1) Tuica este o bautura alcoolica romaneasca, obtinuta in mod expres prin fermentarea fructelor din speciile samburoase ori a maceratului din aceste fructe, in prezenta sau nu a samburelui, urmata de o distilare sau redistilare, la o concentratie alcoolica determinata la temperatura de 20 grade C, specifica fiecarui sortiment, in functie de traditie, de indicarea arealului de producere a acesteia si de calitatea ei.
(2) In functie de zona in care s-au produs fructele, de tehnologia specifica aplicata, maturare sau invechire, bautura astfel obtinuta poarta denumirea de: „palinca”, „horinca”, „turt”.
(3) Concentratia alcoolica minima este diferentiata in functie de procesul tehnologic de obtinere, dar nu mai mica de 24 % in volum la comercializarea pentru consum.

Art. 38
(1) Rachiul de fructe este bautura alcoolica obtinuta in mod exclusiv prin fermentarea fructelor din speciile semintoase, a marcului sau sucului din aceste fructe, urmata de distilare la concentratia alcoolica specifica, astfel incat produsul obtinut in urma distilarii sa aiba aroma si gustul fructului din care provine.
(2) Termenul Williams este admis pentru rachiul de pere produs in exclusivitate din soiul de pere Williams.
(3) Concentratia alcoolica a rachiului de fructe la temperatura de 20 grade C este de minimum 37,5 % in volum.

Art. 39
In producerea tuicii, palincii si a rachiurilor de fructe nu este admis adaosul de alcool etilic din cereale, coloranti sau arome obtinute pe cale sintetica.

Art. 40
Se interzic producerea si comercializarea tuicii, a palincii si a rachiurilor provenite din spirt, arome si coloranti sintetici.

Art. 41
Statul sprijina constituirea organizatiilor de producatori si a organizatiei interprofesionale pentru fructe, pe baza initiativei libere a producatorilor, in conformitate cu legislatia in vigoare.

CAPITOLUL IV: Inspectia si controlul calitatii fructelor si a produselor obtinute din fructe

Art. 42
(1) In vederea implementarii prevederilor prezentei legi se infiinteaza ca directie in cadrul Ministerului
Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului Inspectia de stat pentru controlul tehnic in producerea si valorificarea legumelor si fructelor, denumita in continuare I.S.C.T.P.V.L.F., cu structuri organizatorice in cadrul directiilor generale pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, cu respectarea numarului de personal, in limita bugetului aprobat.
(2) Atributiile I.S.C.T.P.V.L.F. vor fi stabilite prin norme metodologice.

CAPITOLUL V: Sanctiuni
Art. 43
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

Art. 44
Defrisarea fara autorizatie a plantatiilor de pomi fructiferi, indiferent de forma de proprietate, cu o suprafata mai mare de 0,5 ha, sau a plantatiilor de arbusti fructiferi cu o suprafata mai mare de 0,2 ha, precum si a nucilor sau a castanilor comestibili, indiferent de sistemul de cultura, constituie infractiunea de distrugere si se pedepseste potrivit art. 217 din Codul penal.

Art. 45
(1) Falsificarea bauturilor distilate sau a altor bauturi si produse obtinute din fructe, precum si expunerea spre vanzare sau vanzarea unor astfel de bauturi sau produse stiind ca sunt falsificate constituie infractiunea de falsificare de alimente sau alte produse si se pedepseste potrivit art. 313 din Codul penal.
(2) Bauturile sau produsele care au facut obiectul infractiunii se confisca.

Art. 46
Constituie contraventie urmatoarele fapte:
a) infiintarea plantatiilor cu suprafete mai mari de 0,5 ha de pomi fructiferi si a suprafetelor mai mari de
0,2 ha de arbusti fructiferi de fiecare agent economic sau de familie ori extinderea peste aceasta limita a celor existente, fara autorizatie de plantare, cu nerespectarea dispozitiilor art. 19;
b) infiintarea de plantatii noi de pomi cu suprafete mai mari de 0,5 ha si 0,2 ha arbusti fructiferi sau extinderea celor existente cu alte soiuri decat cele recomandate si autorizate, cu nerespectarea prevederilor art. 20;
c) nerespectarea prevederilor art. 29 privind analiza continutului de reziduuri, contaminanti si alte substante, precum si a celor privind evidenta tratamentelor si a substantelor utilizate;
d) nerespectarea prevederilor art. 30 alin. (1) si ale art. 31 alin. (2) privind obligativitatea insotirii produselor de certificat de conformitate cu standardele de calitate pentru fructele destinate consumului uman in stare proaspata, respectiv de certificat de destinatie industriala pentru fructele proaspete destinate procesarii;
e) nerespectarea prevederilor art. 27 si 31 privind punerea in consum si comercializarea fructelor si a distilatelor din fructe si a altor produse din fructe;
f) nerespectarea prevederilor art. 34 privind obligatia tinerii evidentelor produselor din fructe;
g) nerespectarea prevederilor art. 33 referitoare la folosirea denumirii de origine a produselor distilate
din fructe din zona de cultura care are drept de indicatie geografica;
h) nerespectarea prevederilor art. 35 privind etichetarea fructelor si a produselor din fructe.

Art. 47
(1) Contraventiile prevazute la art. 46 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, cele prevazute la lit. a) si b);
b) cu amenda de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei, cele prevazute la lit. c)-f);
c) cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, cele prevazute la lit. g) si h).
(2) Amenda contraventionala se aplica persoanelor fizice si juridice.

Art. 48
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege se fac prin proces-verbal incheiat de organele de control abilitate din Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Sanatatii, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, potrivit atributiilor ce le revin conform legii.

Art. 49
Contraventiilor prevazute la art. 46 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

CAPITOLUL VI: Dispozitii finale

Art. 50
(1) Infiintarea, intretinerea si defrisarea de plantatii pomicole, arbusti fructiferi si capsunarii, conditiile pe
care trebuie sa le indeplineasca fructele pentru valorificare in stare proaspata si conservate, precum si produsele distilate obtinute din fructe, conditiile de atribuire a denumirii produselor cu indicatie geografica, normele de comercializare, precum si alte masuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, cu avizul Ministerului Sanatatii, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Integrarii Europene, Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Ministerului Justitiei.
(2) Normele metodologice de aplicare a prezentei legi vor fi elaborate in termen de 90 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si se supun Guvernului spre aprobare.

Art. 51
(1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea pomiculturii nr. 11/1974, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 105 din 29 iulie 1974.

Art. 52
Anexele nr. 1, 2, 3a) si 3b) fac parte integranta din prezenta lege.

*****

ANEXA Nr. 1: SPECIILE de pomi, arbusti fructiferi si capsuni cultivate in Romania

Specia
A. Pomi fructiferi
Mar, Par, Gutui, Prun, Cires, Visin, Cais, Piersic si Nectarin, Nuc, Migdal, Alun, Castan

B. Arbusti fructiferi
Coacaz negru, Coacaz rosu, Coacaz alb, Agris, Zmeura de gradina, Afin de cultura, Mur de gradina, Maces, Soc negru, Trandafir pentru petale, Lonicera caerulea, Corn, Catina

C. Capsun

ANEXA Nr. 2: ZONAREA SPECIILOR POMICOLE

Formatiune de vegetatie naturala Spatiul geografic ocupat Specii cultivate
Subzona padurilor de fag – subetajul Dealuri intre 500-800 m altitudine Coacaz, agris, afin, unele soiuri de mar
Subzona padurilor de gorun Dealuri mijlocii si partea inferioara a celor inalte, 300-800 m altitudine Zmeur, mar, prun, visin, unele soiuri de par
Subzona padurilor de cer, garnita si stejar Partea nordica a Campiei Romane, Piemontul Getic si rama externa a dealurilor din vestul tarii; 50-500 m altitudine Mar, par, prun, gutui, cires, visin, nuc, alun, capsun
Zona de silvostepa Suprafete mai mari sau mai mici in toate provinciile; 50-500 m altitudine Toate speciile pomicole, cultivate cu deosebire in regim irigat
Zona stepei danubiene Partea de est si de sud a Campiei Romane, Dobrogea, Platforma Barladului, insule in Campia Siretului; 0-200 m altitudine Cais, piersic, migdal, prun, cires, visin, soiuri varatice de mar si par, nuc, in conditii de irigare

ANEXA Nr. 3a):

MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI
DIRECTIA GENERALA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA ………………
MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI
DIRECTIA GENERALA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA ………………………….
AUTORIZATIE Nr. …… / ……….
Domnul/doamna ……………………………., cu domiciliul in comuna/satul …………… , judetul …………………………………………, solicita taierea a ……………………………… bucati nuci/castani comestibili.

Director general, ……………….. (numele si
prenumele)
Semnatura si stampila
Data eliberarii ………………
N.B.: Autorizatia se tipareste pe o singura fata in registre de 100 de file si se completeaza
intr-un singur exemplar.

AUTORIZATIE Nr. …….. / …………..
In conformitate cu prevederile Legii pomiculturii nr. …. , se autorizeaza domnul/doamna …………….. , cu domiciliul in comuna/satul …………………….. , judetul ………………………………………………….. , pentru taierea de … nuci/castani comestibili, pomi razleti din locurile urmatoare:
………………………..
Solicitantul a plantat nuci/castani …….. bucati in zona …………………………………………………

Director general, ………………………. (numele si prenumele)
Semnatura si stampila
Data eliberarii …………………….

ANEXA Nr. 3b):

MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI
DIRECTIA GENERALA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA………………………….
MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI
DIRECTIA GENERALA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA ………………
AUTORIZATIE Nr. …… / ………..

Agentul economic ……………………………, cu sediul in judetul ………………………………………………….., comuna/satul …………….. , solicita taierea/defrisarea a …….. ha/bucati nuci/castani comestibili.

Director general, ………………… (numele si prenumele)
Semnatura si stampila

N.B.: Autorizatia se tipareste pe o singura fata in registre de 100 de file si se completeaza intr-un singur exemplar.

Data eliberarii …………………..

AUTORIZATIE Nr. ……. / ……………….
In conformitate cu prevederile Legii pomiculturii nr. ….. se autorizeaza agentul economic ………………, cu sediul in comuna/satul …………………………., judetul
………………………………………., pentru taierea/defrisarea de ……. ha/bucati
nuci/castani comestibili din locurile urmatoare: ………………………………………………

Solicitantul a plantat nuci/castani …………………… bucati in zona …………………………………………..

Director general,
……………………….. (numele si prenumele)

Semnatura si stampila

Data eliberarii ……………..

Originally posted 2012-03-13 21:49:46.

Articole asemănătoare

Proiectul Răsuceni

rasuceni

Aflați despre proiectul de ridicare din sărăcie a unuia din cel mai sărace sate din România. Contribuiți cu resurse, idei, instrumente…

DIN CE AI POTI FACE RAI

Aveți infiltrații?

Aveți treceri / străpungeri / penetrări de cabluri / țevi / conducte prin pereți, planșee și pardoseli ce manifestă infiltrații sa exfiltrații! Aveți fisuri prin pereți și pardoseli?

Etansare perfecta a strapungerilor si fisurilorAvem soluții corecte și complete.

Doar vizitați https://strapungeri.afacereamea.ro/ și puteți să găsiți produsele și soluțiile corecte pentru situația dvs concretă. Puteți și să vă abonați pentru discounturi și comisioane.

Reparații la terase

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

https://terase.afacereamea.ro/

Pentru terasele de bloc sau de birouri acoperite cu membrane bituminoase cele mai potrivite produse de reparatii sunt IMPERMIX PU. Aveti garantii adevarate de 10-35 de ani. Practic sunt inerte la influentele de mediu iar durata lor de viata este nelimitata.

Programati-va acum interventia pe terase ca sa nu fie prea tarziu.

Hidroizolare balcoane, terase, trotuare, băi şi bucătării

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii pentru balcoane si terase.

Hidroizolare Perfecta la terase si balcoane. Garantii reale de la 10 pana la 100 de ani.