Socata (sucul de soc)

Daca ati avut norocul sa copilariti la țara, atunci cu siguranta va aduceti aminte de excelentul suc de soc al bunicii! Ei bine, nu am mai baut asa ceva de pe la 12 ani – daca nu punem la socoteala zeama chimica numita “Suc de soc si lamiie”, pe care o gasiti sub denumirea firmei “Clever” la Billa (si costa 1 RON doi litri!). Din cauza asta, vedeti voi, cind am observat anul trecut (deh, pina atunci eram ocupat pina peste cap) ca in Budapesta creste socul prin parcuri, o idee mica si draceasca mi-a incoltit in minte. Nu am avut atunci nici curajul, nici timpul sa o pun in practica. Insa ideea a prins radacini, iar anul asta s-a cerut realizata. Da, intrucit este sezonul florilor de soc, m-am apucat sa fac suc de soc (pe linga faptul ca sucul e foarte bun, socul este excelent pentru sanatate – vezi aici si aici).

Primul lucru care trebuie facut este sa culegi socul. Cum copacii pe care i-am vazut eu se aflau in parcurile dintre blocuri, nu as fi avut probleme daca eram vazut ca rupeam citeva flori, in definitiv proprietatea comuna e proprietatea nimanui si in consecinta poate fi furata sistematic – se vede ca am trait in Rumeinia si ca mi-am invatat lectiile! Totusi, pentru a evita eventualele probleme cu doua-trei bucati guri de babe nebune, am purces noi sa culegem florile cam dupa zece noaptea, cind am aproximat eu ca stimabilele dorm. Evident, ma simteam si eu rusinat ca si Nea’ Mărin cu ouale de vinzare la Severin: om “bătîrn” si sa umblu cu de-alde astea… In fine… iata cam cum arata floarea de soc (atentie, trebuie sa culegeti florile cu multa grija, intrucit crengile copacului sint subtiri si se rup repede):

Ne-am intors noi acasa cu o prada impresionanta: cam trei pungi de Tesco pline ochi. Am asezat florile de soc la uscat, intinzindu-le pe hirtii. Aceasta intrucit erau oricum prea multe pentru o tura de suc, si doream sa pastram si pentru alte rinduri. Cum era seara ne-am culcat, urmind sa reincepem treaba a doua zi.

Bunnn… A doua zi a venit si, cu emotie dublata de nostalgie, am inceput sa prepar sucul. Reteta am luat-o de aici, insa – ca de obicei – o voi completa cu propriile mele observatii. Mentionez insa ca inainte sa ma apuc de treaba propriu-zisa am taiat coditele florilor pe cit posibil (pentru a nu da un gust amar sucului). Apoi am pastrat cantitatea de flori necesara pentru prima tura de suc, iar restul florilor le-am pus intr-o punga de hirtie, pentru alte serii. Iar acum hai sa incepem:

Ingrediente: 1 kg zahar, 10-12 flori de soc mari (sau doua miini de flori de soc uscate), 5 lamii sau un pachetel cu sare de lamiie, 8 litri apa.

Mod de preparare: Este, in fapt, foarte simplu sa faceti sucul de soc. Puneti la fiert 3 litri de apa, impreuna cu kilogramul de zahar si cu zeama de la o lamiie. Lasati totul sa fiarba 15 minute. Intre timp, va trebui sa luati doua lamii si sa le dati coaja prin razatoare. Puneti separat pe o farfurie firicelele de coaja rezultate. Apoi luati cele doua lamii a caror coaja ati ras-o si celelalte doua lamii ramase si le stoarceti bine pe toate patru, iar sucul il puneti intr-o cana. Mai trebuie sa pregatim si recipientul in care vom lasa sucul la fermentat: ideal ar fi un borcan de 10 litri, dar in lipsa lui puteti folosi la fel de bine si doua butoiase de cinci litri fiecare (de acelea de apa minerala). Spalati bine bidoanele respective. Sa ne amintim ca am pus la fiert trei litri de apa, deci ne mai ramin cinci litri de apa (rece) pe care ii vom pune in mod egal in cele doua bidoane (cite 2,5 litri in fiecare). Apoi adaugam in fiecare bidon, in mod egal, coaja de lamiie si sucul de la lamii. In final, vom pune florile de soc (cite o mina pentru fiecare bidon). Intre timp probabil au trecut cele 15 minute, asa ca vom lua oala cu cei trei litri de apa, zahar si lamiie de pe foc si vom turna in mod egal in fiecare bidon (cite 1,5 litri in fiecare). Acum, ar trebui sa aveti in fiecare bidon cite patru litri de lichid, ceea ce este perfect: spatiul pentru inca un litru (intrucit bidonul are cinci litri) va trebui sa ramina gol, pentru a avea loc sucul sa fermenteze. Acum punem capacul celor doua bidoane si le zdruncinam bine, sa se amestece. Le lasam la temperatura camerei, nu inainte insa de a desface dopurile si de a le pune deasupra gurilor de la bidoane, insa fara a le insuruba – altfel riscati o explozie de toata frumusetea din cauza fermentarii

Butelcile rezultate ar trebui sa arate cam asa:

Ei, acum e acum. Urmeaza trei-patru zile in care va trebui sa reinsurubati capacele si sa zdruncinati bine bidoanele, pentru ca sa se amestece compozitia. Si va trebui sa repetati actiunea de trei-patru ori pe zi. In fine, trebuie sa decideti cita rabdare aveti pentru a astepta sa se faca sucul. In mod normal, compozitia trebuie lasata cam doua saptamini. Daca insa nu aveti rabdare – cum nu am avut noi – atunci se recomanda ca, dupa ce ati turnat apa clocotita in bidoane, sa faceti in felul urmator: puneti intr-o cana cam 10 grame de drojdie si o frecati bine-bine cu o lingurita de zahar pina se lichefiaza (la inceput va fi mai greu, va veti gindi de ce dracu’ se face ca aluatul gros, dar pina la urma daca insistati se va lichefia, va promit!). Ei, puneti drojdia lichefiata in parti egale in cele doua bidoane, apoi puneti capacele si urmariti procedura descrisa mai sus. Atentie insa! Sa fie strict 10 grame de drojdie, daca puneti mai mult va fermenta foarte repede si va deveni vin! Nu rideti: unu la mina, exista o reteta de vin de soc aici; doi la mina, asa am patit eu cind am facut o a doua tura de suc, am pus prea multa drojdie si pe urma ma ameteam cu socul, nu mai erau trebuincioase vinoasele si nici beroasele In fine, cum am spus, fara drojdie sucul e gata in doua saptamini. Cu drojdie, e gata in 48 de ore. Nu uitati insa ca in cele doua zile sa il agitai de 3-4 ori pe zi, asa cum am spus mai sus (si dupa ce agitati, sa nu insurubati capacul)!

Ei, sa zicem ca au trecut cele doua zile sau cele doua saptamini. E timpul sa turnam sucul in sticle, folosind o leica si o sita asezata pe leica. De regula, daca aveti de gind sa pastrati sucul o lunga perioada de tip (se poate pastra si patru luni) e bine sa il puneti in recipiente de sticla, astupate cu dop de pluta legat cu sirma (ca la sampanie). Puneti apoi sticlele in camara sau, mai bine, in frigider. Atentie, la deschidere sucul se va comporta (adica va spuma) exact ca sampania, deci aveti grija cum deschideti sticla! Daca insa sinteti “haplea” si stiti ca veti termina sucul in una-doua saptamini, atunci nu are rost sa va complicati, e ok sa il puneti si in sticle de plastic. Aceste sticle (dupa ce lea-ti insurubat bine capacele, de data asta) le veti pune in frigider. Evident, iarasi va trebui sa fiti atenti cind le deschideti. Iata productia mea – din tura a doua, care a iesit mai mult vin

De mentionat ca sucul de soc este excelent pentru cocktail-uri, de obicei in compozitie cu bauturi tari – eu nu-l recomand pentru cocktail-urile non-alcoolice intrucit e pacat de el Si iata un pahar de suc:

Aiasta-i pohta ce-am pohtit!

sursa: Andruska (http://andruska.wordpress.com/2009/05/24/suc-de-soc-sau-socata/)

Originally posted 2012-12-10 21:54:44.