• Stirile Pro TV:

Romania, te iubesc!: Taranul roman munceste mult si prost, in paguba. Smecherii profita

Taranul roman fata-n fata cu capitalismul: cine castiga?! In comuna Matca – celebra pentru legumele sale – taranii au muncit pe branci, ca sa ne vanda noua ieftin. Recolta de asta vara a fost atat de bogata, incat a salvat PIB-ul Romaniei. Teoretic, toti am castigat! In realitate – mare parte din recolta a ajuns la gunoi, taranii au vandut in pierdere, iar pietele sunt iarasi pline de legume din import. Povestea agriculturii romanesti seamana cu “Prostia Omeneasca” a lui Ion Creanga! Sere cat vezi cu ochii. Mii de hectare. Taranii de aici sunt renumiti pentru productia lor masiva de legume.

Trei recolte pe an – primavara, vara si toamna. Familia Vasilache a produs anul acesta 6 tone de rosii. Rosiile se culeg inainte sa dea in parg si se aseaza frumos, in depozitul frigorific improvizat sub vita de vie din curte. In sere, e forfota: unii dau rosia dupa ata, altii plivesc. Unii culeg, altii iriga… munca fizica, pe o arsita de peste 40 de grade.

Matcasii isi fac treaba perfect, reusesc sa produca tot mai mult, tot mai repede. Anii trecuti, au facut profit rezonabil… dar imbatati de glorie, oamenii si-au cheltuit castigul pe vile si masini. Au facut credite grase, iar acum, multe constructii sunt neterminate, multe leasinguri neplatite – fiindca in ciuda productiei record, anul acesta n-au mai facut profit. Degeaba au avut marfa multa, daca n-au stiut s-o vanda. In loc sa investeasca in retele de vanzare, in loc sa ajunga la cumparator, s-au inghesuit cu totii la piata en-gros din capul satului. Unde singurul client este samsarul pietar.

Un bax are 25 de kilograme. Pretul en-gros al taranului: 60 de bani / kilogramul de rosii. Cumparatorul vrea sa le obtina cat mai ieftin, dar nu vrea sa se incurce cu o jumatate de tona de marfa. Doar nu-i prost sa umple piata de la oras cu rosii, ca apoi tot el sa fie nevoit sa le scada pretul. Taranul ramane cu rosiile in portbagaj: Intermediarul e smecher – a invatat lectia economiei de piata: marfa putina – profit sigur, marfa multa – munca in zadar. Ce ar mai valora diamantele, de exemplu, daca s-ar gasi pe toate drumurile. Asa ca in piata la Obor, vanzatorii sunt cartel pe fata! In aceeeasi zi in care producatorul din Matca se zbatea sa obtina pe kilogramul sau de rosii 60 de bani, vanzatorul la taraba afisa un pret european de 2-3 lei.

In piata de gros de la Matca, iesi mai bine daca vinzi cafea. Paharul se vinde cu 1 leu. Toti accepta pretul, nimeni nu negociaza, iar dozatorul nu primeste legume la schimb. Ca sa-si permita un pahar de cafea, un taran ar trebui mai intai sa vanda 10 kilograme de varza, 2 de rosii sau unul de vinete.

Vestea ca-n piata preturile sunt de mizerie se propaga prin sere mai repede ca vantul. Frumusete de varza, nici nu mai merita culeasa.

Nea Vasilache simte care-i problema. Desi harnici, oamenii n-au pic de strategie de vanzari! Nu si nea Tasica! In miez de noapte, isi incarca duba: fiul sau pleaca sa vanda la Bacau. Dupa cutiile pe care le incarca, ai zice ca e contrabandist de Turcia. Ne schimbam parerea cand aflam ca le-a cumparat. Plina cu de toate – duba matcasa pleaca la Bacau, sa salveze costurile de productie ale familiei si sa aduca – daca poate – profit.

Asadar, nici plecatul cu masina la oras nu reuseste sa excluda intermediarul care ne scumpeste artificial pretul. Culmea e ca taranul intelege perfect unde greseste. Doua lumi paralele, care risca sa nu se mai intalneasca niciodata: cea a cumparatorului – grabit si furios pe preturi, si cea producatorului – zdrobit de propria-i concurenta si neputinta. Culmea e ca nici daca si-ar face timp, taranul nu mai incape in piata.

Intr-adevar, in Germania, un kilogram de rosii “cu gust de rosii” costa, nu gluma! Dar nemtii sunt cel mai muncitor si mai organizat popor european. Au si ei problemele noastre: invazia legumelor de import – fade dar ieftine. Si in pietele germane tot intermediarii fac profit.

Romania, te iubesc!: Nemtii ne ofera gratis o lectie de agricultura capitalista si profitabila

[…] Pentru agricultori nu exista facilitati sau reduceri nici la taxe, nici la impozite. Iar lipsa de strategie in agricultura e crunta. Si depaseste cu mult ograda ministerului de resort: la Matca, intreg sistemul de irigatii e bazat pe pompe electrice, care trag apa de la adancime. Nimanui nu i-a pasat ca odata cu cresterea productiei a crescut si consumul: practic, agricultura de la Matca depinde de strategia de dezvoltare de la Electrica.

Tot satul se plange ca n-are curent. Nea Tasaca isi uda gradinile noaptea, cand scade consumul de electricitate.

Si in timp ce in sat a aparut de cateva saptamani un transformator, la care satenii se roaga ca la un zeu, sa porneasca – problema apei e tot mai adanca. Acum, panza freatica s-a pus in calea dezvoltarii agricole. Iar asta se intampla inainte de seceta din august. Dar putea fi si mai rau – apa e deocamdata gratis. De pretul gazelor, matcasii vrednici au scapat. Cine a avut nervi a obtinut fonduri ue pentru “semisubzistenta” si le-a investit in centrale termice.

Dar romanul, tot de caruta in fata importatorilor: degeaba da ardeiul cu 3,5 lei. Nu poate concura nici cu turcul, nici cu olandezul.

Unde mai pui ca iarna, romanul n-are in sera decat rasaduri. Atunci, ardeiul de import e rege. La 10 – 15 lei kilogramul. Olandezii si turcii au sere uriase, moderne, cu cat sunt mai mari, cu atat costurile de productie mai mici. Si-ar face si nea Mircea sera pe structura de metal – atunci ar putea chiar sa-si asigure productia.

Asadar, pe langa intermediarii de clienti, de bani UE, de curent electric, de ingrasaminte si vreme buna, agricultorul roman mai e si la mana bancilor private – care nu fac caritate, ci profit. Bancherul explica de ce nu are dobanzi bune pentru tarani: ca nu sunt clienti corporate – singura categorie de care se poate imprumuta azi ieftin. Doar daca esti bogat ai cu ce garanta, ori banca nu ipotecheaza nici gaste nici vaci, nici vinete nici castraveti.

Agricultorii din vest pot lua – chiar si fara garantii de la stat, credite cu dobanzi mici: In Germania de 3%, 4%, cel mult 7%. Romanul si-a facut-o cu mana lui: mai priceput sa distruga decat sa construiasca, mai cu spornic la carcoteala decat la munca, incapabil sa se adapteze la regulile capitalismului, si-a ales in fruntea tarii oameni incapabili sa gandeasca o strategie pe termen lung.

Statul roman a scapat cu totul de sub control importurile. In 2010, am importat 400 de mii de tone de legume si fructe. Prin firme fantoma si facturi fictive, importatorii au reusit nu doar sa domine piata agricola din Romania, ci sa si faca in bugetul tarii noastre o gaura astronomica – prin evaziune:

Insusi presedintele tarii a declarat razboi evazionistilor. Fiscul romanesc a incercat zadarnic sa demaste contrabanda cu legume si fructe. Zecile de controale, in vami, inTIR-uri, scandalurile de coruptie cu arestari de vamesi n-au schimbat nimic. Si in timp ce politicieni si functionari se bat cu pumnul in piept ca starpesc evaziunea, taranul povesteste ca multi afaceristi straini nici nu s-au mai chinuit asta vara sa importe. Au cumparat chiar de la taranii romani si au vandut mai departe cu acte false – consolidandu-si relatia cu supermarketul.

Incapabil sa se dezvolte, sa ofere marfa constant, sa incheie contracte cu supermarketuri, taranul roman munceste mult si prost, in paguba. Victima colaterala, noi, cumparatorii, fiindca minunea cu legume si fructe relativ ieftine a durat fix doua luni de vara – acum, vrem nu vrem, savuram pungile pline de chimicale, fara gust, pe care ni le servesc peste tot importatorii.

Iar despre agricultorii Romaniei, care au reusit sa salveze PIB-ul tarii in an de criza, matcasul batran n-are cuvinte de lauda.

Zis si facut, taranul mai indeasa in duba doldora de legume si cantarul ponosit. Si-si pregateste baiatul de drum, la Bacau, la piata…

sursa: Razboi intru Cuvant

Legaturi:


2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.

Originally posted 2011-12-11 20:08:20.

Articole asemănătoare

Proiectul Răsuceni

rasuceni

Aflați despre proiectul de ridicare din sărăcie a unuia din cel mai sărace sate din România. Contribuiți cu resurse, idei, instrumente…

DIN CE AI POTI FACE RAI

Studii Geo-Tehnice

Realizam Studii Geo-Tehnice in Conditii Foarte Avantajoase

Cele mai bune preturi din piata. Sunati acum: 0769 057 340

Reparații la terase

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

https://terase.afacereamea.ro/

Pentru terasele de bloc sau de birouri acoperite cu membrane bituminoase cele mai potrivite produse de reparatii sunt IMPERMIX PU. Aveti garantii adevarate de 10-35 de ani. Practic sunt inerte la influentele de mediu iar durata lor de viata este nelimitata.

Programati-va acum interventia pe terase ca sa nu fie prea tarziu.

Aveți infiltrații?

Aveți treceri / străpungeri / penetrări de cabluri / țevi / conducte prin pereți, planșee și pardoseli ce manifestă infiltrații sa exfiltrații! Aveți fisuri prin pereți și pardoseli?

Etansare perfecta a strapungerilor si fisurilorAvem soluții corecte și complete.

Doar vizitați https://strapungeri.afacereamea.ro/ și puteți să găsiți produsele și soluțiile corecte pentru situația dvs concretă. Puteți și să vă abonați pentru discounturi și comisioane.