Totul despre cresterea nutriilor

Cresterea nutriilor poate deveni o afacere rentabila pentru fermierii din Republica Moldova, daca sunt luate in calcul toate particularitatile acestei specii si recomandarilor expertilor in domeniu. „Fermierul” iti ofera informatia de care ai nevoie.

Victor Efros, presedintele Societatii republicane a crescatorilor de nutrii si iepuri „Myocastorlepus”, sustine ca cresterea nutriilor ar fi o afacere de familie profitabila pentru fermierii din Republica Moldova, fiindca nu cere investitii considerabile, iar profitul poate fi obtinut chiar in primul an.

„In comparatie cu iepurii, nutria este foarte rezistenta la maladii, asa ca pierderile de capete sunt practic excluse si cheltuielile pentru vaccinuri nule. Totodata animalul nu e pretentios la hrana, consumand resturi vegetale, ierburi etc.”, mentioneaza dl Efros.

Nutria este un animal rozator, semiacvatic, intalnit in stare salbatica in regiunile mlastinoase din America de Sud. Animalul adult cantareste la varsta de un an in jur de 5 kg. Pe piata autohtona pretul unui kg ajunge pana la 40 de lei, acest gen de produs practic lipsind. Totodata de la nutrii sunt utile si blanurile, o pielicica costand circa 150 de lei.

Problema primordiala cu care se confrunta crescatorii de nutrii din Republica Moldova este achizitionarea materialului genetic corespunzator. In republica noastra practic nu exista crescatorii care ar oferi fermierilor masculi si femele pur sange, desi speciile Nutria neagra, Nutria standart, Nutria lemon pot fi gasite la membrii Societatii „Myocastor-lepus” din Donduseni, Grigoropol, Causeni, Chisinau etc.

Pretul unui animal matur de 4-5 luni, care ar avea sub 4 kg, este de 200-250 lei. Pentru infiintarea unei familii aveti nevoie de 10 femele si un mascul.

Terenul
Expertii afirma ca terenul pe care se organizeaza crescatoria de nutrii trebuie sa fie permeabil, in plan usor inclinat, ferit de curenti si de zgomote neobisnuite, aproape de sursa de apa potabila si de reteaua electrica. Nutriile sunt foarte sensibile la curenti, care provoaca aparitia mucozitatilor, totodata din cauza zgomotului (latratul cainelui, muzica la volum ridicat etc.) animalele pot pierde pohta de mancare, pierzand astfel din greutate.

Incinta se imprejmuieste cu gard din plasa de sarma zincata, cu ochiuri de maximum 30/30 mm, inalt de 1,5-2 m. Adapostirea se face in custi suspendate (la minimum 35-45 cm deasupra solului) sau in compartimente situate la sol. Custile suspendate pot avea diferite marimi, in generale, de la 100-110 cm lungime si 65-70 cm latime pana la 200 cm lungime, 80-90 cm latime si respectiv 40-50 cm inaltime.

Acestea se confectioneaza din sarma groasa, zincata, cu ochiul de 25/25 mm. Fiecare cusca este prevazuta cu 1-2 usite de vizitare si la unul din capete cu un bazin de scaldat. Bazinul se confectioneaza din tabla galvanizata, situat pe latimea custii, 40-55 cm din lungimea acesteia. La celalalt capat al custii se ataseaza cuibarul, care se face din scandura rezistenta, protejata din interior contra roderii cu plasa din sarma.

Pe de alta parte, in cazul compartimentelor situate la sol o familie de 11 membri poate fi amplasata pe 4-5 metri patrati. Victor Efros afirma ca metoda la podea este mai avantajoasa, fiindca sunt economisiti bani din amplasarea custilor suspendate si bazinului.

Animalele adulte de reproductie, masculii si femelele, inclusiv cele cu pui de alaptare, sunt cazate individual iar puii, dupa intarcare, in grup. Tineretul provenit din aceeasi fatare trebuie cazat in aceeasi cusca.

Inmultirea
Nutriile se inmultesc pe tot parcursul anului, femelele introducandu-se la reproductie la varsta de 5-6 luni, iar masculii la 7-8 luni. La prima imperechere animale trebuie sa aiba masa corporala de cel putin 3,5-4 kg.

Caldurile dureaza circa 36 de ore si se repeta la intervalele de 24-30 de zile. Perioada de gestatie este in medie de 132 zile. Femelele produc, in medie, 4-6 pui viabili la o fatare. Primele calduri, dupa fatare, apar la 1-3 zile, insa se recomanda ca femela mama sa fie data la monta in urmatorul ciclu.

La nutrii durata vietii este de 6-8 ani, insa prolificitatea, in conditiile cresterii in captivitate, scade accentuat, dupa varsta de 3-4 ani. Raportul poligamic este variabil, de la un mascul la o femela, in cazul cresterii in perechi, pana la 1/10, 1/15. Expertii recomanda crescatorilor incepatori un raport de cel putin 1/10.

Imperecherea se face individual (monta la mana) sau in grup (monta in harem). Monta la mana se practica de obicei in cazul femelelor dupa fatare, iar monta in harem, in cazul tineretului care intra pentru prima data la reproductie.

Pentru obtinerea imperecherii individuale, femela se introduce in cusca masculului sapte zile la rand incepand cu a 24-a zi dupa fatare. In cazul in care nu se realizeaza monta, incercarile se reiau in perioada de 48-54 zile dupa fatare.

Fatarile survin de obicei in timpul noptii sau dimineata devreme. Puii se intarca in jurul varstei de 24 de zile si se transfera, grupati pe sexe, in compartimente de cazare colective, stiut fiind ca intr-un grup format nu se mai pot introduce alte animale, cu exceptia masculilor in haremul femelelor.

Alimentarea
Zilnic o nutrie trebuie sa consume cel puti 200-250 de grame de furaj concentrat. Desi face parte din ordinul rozatoarelor nutria suporta cu dificultate celuloza si aceasta inrautateste calitatea celorlalte furaje: fiecare procent suplimentar de celuloza micsoreaza cu 1-2% digestibilitatea substantelor nutritive calorigene (proteine, grasimi si hidratii de carbon). Expertii recomanda ca hrana sa se dea sub forma de amestec umectat de sfecla si de fan sau masa verde tocata, furaje concentrate bine maruntite si saruri minerale. Totodata este foarte important ca apa nutriilor sa fie schimbata zi de zi, animalele cu greu suportand murdaria.

Productia de blanuri
Recoltarea blanurilor se face la varsta de 8-9 luni a tineretului de productie, cand parul secundar este dezvoltat si cel intermediar este naparlit, indiferent de sezon. In scopul obtinerii unei calitati corespunzatoare, recoltarile din sezonul cald sunt precedate de o perioada de pregatire, in care se pune accentul pe ferirea animalelor de lumina solara directa si pe marirea frecventei imbaierilor cu apa proaspata.

Dupa degresare blanurile sunt imbracate simetric pe sanuri in vederea uscarii. Uscarea se face intr-o incapere incalzita la temperatura de 25-30 de grade, avand grija ca blanurile sa nu fie mai aproape de 1,5-2 m de sursa de caldura.

Productia de carne
Odata cu blana de la o nutrie se obtin si 2,5-3 kg carne iar de la un tineret, in varsta de 6-8 luni, 1,6-2 kg. Carne de nutrie este un aliment pretios. Din punctul de vedere a continutului in substante nutritive, nu este inferioara carnii de iepure de casa si de bovine. Are un continut deosebit de ridicat de hemoglobina musculara: 800-1000 mg% (fata de 150-200 mg% la iepure de casa).

Apararea sanatatii nutriilor
Nutriile sunt in general rezistente la boli. Totusi, pot fi afectate de unele maladii contagioase, cum sunt: paratifoza, septicemia hemoragica, colibacterioaza, tricofitia, galbeaza si trichineloza.

Din categoria bolilor necontagioase, la nutrii pot aparea:

• Intoxicatii cu furaje alterate, mai frecvent cu nutreturi incinse, fermentate, mucegaite (atentie la furajele inghetate, de asemenea la preintampinarea formarii nitratilor in bulbo-radacinoase preparate);
• Intoxicatii cu plante otravite, printre care, plantele supraingrasate cu azot, volbura, sorgul, mustarul, rapita, varza in exces, cartofii cruzi incoltiti (atentie la loboda, macrisuri, frunze de sfecla si stir, care contin acid oxalic);
• Intoxicatii cu compusi chimici, cum sunt pesticidele, seara de bucatarie in exces, vopselele, care contin plumb.

Pentru prevenirea imbolnavirilor la nutrii crescatorii trebuie sa aiba in vedere recomandarile specialistilor:

• Procurarea animalelor se face din zone si crescatorii indemne de boli specifice nutriilor, sanatatea animalelor fiind testata prin certificat veterinar.
• Mentinerea in permanenta a curateniei uneltelor, ca si in adaposturi, evacuarea frecventa a gunoiului si apei murdare, preintampinarea inmultirii mustelor etc.
• Hranirea rationala a animalelor, controlul zilnic al nutreturilor dupa aspect, miros, prezenta sau absenta mucegaiurilor, respectiv a plantelor toxice din masa verde. Apa trebuie sa fie potabila si cat mai proaspata.
• Dezinfectia bianuala a intregii crescatorii (incinta, mijloacele de cazare, inventar, haine de lucru), primavara si toamna, cand animalele sunt mai susceptibile la imbolnaviri. Dintre mijloacele de dezinfectie pot fi folosite: flambarea cu lampa de benzina, apa clocotita si lesia de cenusa.

Opinia expertilor
Victor Efros, presedintele Societatii republicane a crescatorilor de nutrii si iepuri „Myocastor-lepus”:

• In cazul in care crescatorii de nutrii ar fi asigurati cu material genetic de calitate, atunci ramura data ar putea prospera considerabil in Republica Moldova. Societatea „Myocastor-lepus” incearca sa stabileasca relatii de colaborare cu crescatorii din Polonia si in caz de succes am putea infiinta ferme comune, polonezii oferindu-ne material genetic, consultanta, iar noi in schimb, blanuri si carne.Afacerea este una rentabila – in urma sacrificarii unui animal (masa corporala curata 2,5 kg) si comercializarii carnii si blanurilor se poate obtine un profit curat de circa 150 de lei. Pe piata din RM practic lipsesc aceste produse asa ca  se vor gasi cumparatori cu duiumul.

Dumitru Negru, crescator de nutrii din judetul Chisinau:

• La infiintarea unei familii de nutrii trebuie sa urmarim ca masculul sa fie si liderul familiei. Daca una din femele incearca sa-l inlocuiasca, atunci ea trebuie exclusa pentru a nu zadarnici inmultirea animalelor. Totodata este necesar sa tinem cont ca trecerea de la hrana uscata la cea verde si invers se face lent, timp de 7-10 zile, pentru a evita aparitia unor probleme digestive la nutrii. Nu in ultimul rand, cotetele pentru pasari nu trebuie amplasate deasupra custilor cu nutrii, fiindca acestia au o boala comuna care poate fi transmisa de la gaini la nutrii.

Cheltuieli la infiintarea unei familii (11 nutrii)
Procurarea materialului genetic 11×250-2750 lei
Constructia adapostului – circa 150 lei
Hranirea unei nutrii timp de un an – circa 75 lei

NOTA BENE. Specialistii considera ca daca femela la o fatare aduce 5-6 produsi atunci rentabilitatea afacerii este asigurata.

Dumitru Lazur

Originally posted 2012-07-11 21:27:32.