Tehnologii optimizate de culturã la principalele specii legumicole din spaţii protejate (solarii)

Optimizarea managementului culturilor protejate  se realizeazã prin introducerea unor verigi tehnologice noi, care au ca obiective – reducerea costurilor de producţie concomitent cu creşterea valorii economice a producţiei obţinute, reflectate în profitul obţinut.

Lucrarea de faţã şi-a propus sã analizeze douã secvenţe tehnologice: producere a rãsadurilor şi alegerea materialului biologic având în vedere cã la producerea rãsadurilor pentru spaţii protejate, consumul de energie este foarte mare şi costurile ridicate şi cã stabilirea criteriilor de alegere a materialului biologic cultivat permit obţinerea unui profit semnificativ, care sã justifice alegerea fãcutã.

Materialul şi metoda de lucru
În intervalul 2002-2004 au fost amplasate, într-un spaţiu de seră încălzită de 100 m2, trei experienţe, care au avut ca obiectiv principal determinarea celei mai eficiente metode de producere a răsadurilor destinate culturilor din solarii.

Materialul biologic pe care s-a experimentat a fost răsadul din speciile: tomate, pătlăgele vinete, castraveţi, ardei. Au fost utilizaţi hibrizi timpurii – la tomate „IOANA F1”, la pătlăgele vinete – „Andra F1”, la castraveţi „H1BZ” şi soiul de ardei gras „EXPORT”,  pretabili a se cultiva în spaţii protejate.

Metodele de producere a răsadurilor au fost cele clasice, respectiv pentru tomate – semănat în pat nutritiv şi repicat în cub nutritiv cu latura de 7 cm şi 5 cm comparativ cu metoda prin semănat în palet alveolar cu latura de 2.5 cm şi repicat în palet alveolar cu latura de 4.0 cm, iar pentru pătlăgele vinete s-a folosit metoda prin semănat în palet alveolar cu  l = 5 cm, fără repicare comparativ cu metoda clasică prin semănat în pat nutritiv şi  repicat în cub nutritiv cu l = 5 cm.
În vederea studierii sortimentului de hibrizi şi soiuri de tomate, pătlăgele vinete şi castraveţi, au fost organizate, timp de trei ani, loturi experimentale, pe o suprafaţă de 0.7 ha / an, culturi protejate în solarii tip “tunel”. Loturile experimentale au fost organizate după metoda blocurilor randomizate, în care fiecare variantă a fost amplasată în patru repetiţii, suprafaţa fiecărei parcele repetiţii fiind de minim 9 m2. Înfiinţarea şi întreţinerea culturilor s-a făcut conform unor tehnologii de cultură îmbunătăţite, optimizate şi omologate de către S.C.D.L. Buzău.

Rezultate

TOMATE

Pătlăgele vinete şi ardei

TEHNOLOGIE CLASICă     Semănat în pat nutritiv, repicat în cub nutritiv cu l = 5 cm; 8-10 g sămânţă / m2; Repicat în cuburi nutritive L = 5 cm; Suprafaţa semănată = 35  m2; Suprafaţa repicată = 100 m2; Număr fire răsad = 34000 fire.

SOLUŢIE TEHNOLOGIE  PERFECŢIONATă       Semănat în palet alveolar cu  l = 5 cm, fără repicare. 4-6 g sămânţă / m2; Suprafaţa semănată = 100  m2; Număr fire răsad = 34000 fire.

Eficienţa economică la producerea răsadurilor de tomate, ardei şi pătlăgele vinete

€ / 1000 fire                     Tabel nr. 1

Alegerea materialului biologic pentru înfiinţarea acestor culturi constituie o altă secvenţă importantă în tehnologia de cultură a legumelor în sistem protejat. Stabilirea criteriilor de alegere a materialului biologic cultivat reprezintă un obiectiv prioritar în activitatea de cercetare permiţând determinarea timpurietăţii, a potenţialului de producţie, a capacităţii de adaptare a plantelor la condiţiile climatice zonale, precum şi stabilirea, pe baza calculului statistic, a  sporurilor de producţie (timpurie şi totală), care să se reflecte în profitul obţinut şi să justifice alegerea făcută.
În acest sens, cercetarea noastră şi-a propus să vină în sprijinul fermierilor şi producătorilor de legume protejate interesaţi, prin stabilirea nivelului şi valorii economice a recoltelor la culturile protejate de tomate, pătlăgele vinete şi castraveţi.
S-au efectuat observaţii pentru stabilirea comportamentului, potenţialului biologic şi eficienţei economice a unui sortiment total de 51 hibrizi / soiuri de tomate, 24 hibrizi / soiuri de pătlăgele vinete, în condiţii de cultură protejată, în vederea elaborării unor recomandări privind pretabilitatea acestora la cultivarea în solarii.
 La tomate, pentru a face o selecţie a hibrizilor, aceştia au fost punctaţi după cum urmează: pentru producţie – 1 punct pentru 1 kg fructe/m2; pentru greutatea medie a fructului – 1 punct pentru fructe cu greutatea medie cuprinsă între 140-170 g şi 0.5 puncte pentru fructele care depăşesc 170 g sau pentru cele care au sub 140 g (limitele au fost stabilite pe baza unui studiu de piaţă).

HIBRIZI DE TOMATE TESTATI IN PERIOADA 2002-2004

Tabel nr. 2

SORTIMENTUL DE HIBRIZI  ŞI SOIURI DE PăTLăGELE VINETE TESTAŢI

interval 2002-2004 – Tabel nr. 3

Pentru a face o selecţie a hibrizilor de pătlăgele vinete, aceştia au fost punctaţi după cum urmează: pentru producţie timpurie şi totală – câte 1 punct pentru 1 kg fructe/m2, iar pentru rezistenţa la atacul patogenului Verticillium dahliae – 1 punct pentru hibrizii/soiurile rezistenţi, 0.5 puncte pentru hibrizii/soiurile toleranţi şi –0.5 puncte pentru hibrizii/soiurile sensibili (limitele au fost stabilite pe baza calculului eficienţei economice a culturii).

Concluzii

1. Pe baza calculului de eficienţă economică propunem ca variante perfecţionate de producere a răsadurilor de legume destinate spaţiilor protejate, pentru tomate, metoda prin semănare în palet alveolar de 2.5 x 2.5 cm şi repicare în palet alveolar de 4 x 4 cm, la care preţul de cost al unui fir de răsad este de 0.075 €, iar pentru pătlăgele vinete şi ardei propunem varianta de semănare directă în palet alveolar cu latura de 5 cm, fără repicare, la care preţul de cost este de 0.051 €.
2. Selecţia materialului biologic pentru înfiinţarea culturilor în spaţii protejate se face în mod eficient după testarea acestuia în loturi experimentale, în condiţii fitoclimatice comparabile. Pe baza selecţiei făcute pe parcursul celor trei ani putem recomanda următorii hibrizi:
3. TOMATE cu greutatea fructului între 140-170 g şi producţie totală de peste 10 kg / m2:

–   cu creştere nedeterminată – BERIL F1, HABANA 795 F1, PETULA F1, LAMBADA F1, JENNA F1, IH-50 F1, ARLETTA F1, MARISSA F1, COBRA F1, CRONOS F1;
–     cu creştere semideterminată  – SILUET F1, MEDINA F;

1. tomate tip „cireaşă” – C – 10, C – 4, romalina f1;
2. tomate cu fructe oval-alungite – CENCARA şi ROMANA F1;
3. tomate cu fructe portocalii – ORAMA F1.

1. PăTLăGELE VINETE cu producţie timpurie între 16-21  t / ha şi producţie totală între 37-42  t / ha – MILEDA F1, H 113 F1, H14 F1, ANDRA F1, FELICIA F1, H10 F1, DRAGAICA, H20 F1, H24 F1, H56 F1,  H3 F1, H6 F1,  H7 F1, H112 F1, BALTIMORE F1;

–  cu rezistenţă sau toleranţă  la atacul agentului patogen Verticillium dahliae – MILEDA F1, H10 F1, H24 F1, H20 F1, H7 F1, H28 F1, DRăGAICA, RONA, DANIELA, FELICIA F1, ANDRA F1, H 113 F, H14 F;
–   cu fructe mari, piriforme, violet-închis lucioase – MILEDA F1, H10 F1, H24 F1, H20 F1, H7 F1, DRăGAICA, RONA, FELICIA F1, ANDRA F1, H14 F, CăLDăRUŞANCA;
–   cu fructe mari, alungite, violet-închis lucioase – H 113 F1, H112 F1, DANIELA;
–   cu pigmentaţie antocianică  – H6 F1,  H28 F1;
–  Prin cumularea tuturor parametrilor determinaţi, în urma punctajului acordat, recomandăm ca pretabili pentru cultura în solarii următorii hibrizi / soiuri – MILEDA F1, H10 F1, H20 F1, H24 F1, DRăGAICA, FELICIA F1, H7 F1, ANDRA F1 , H 113 F1, H14 F.

 Autori: FLORICA GHEORGHE,  FLOAREA BURNICHI,   PETRUŢA BEBEA, NICOLAE TRANDAFIR, S.C.D.L. BUZăU

Bibliografie

• Dumitrescu, M., Scurtu, I., Stoian, L., Glăman, Gh., Costache, M., Ditu, D., Roman, Tr., Lăcătus, V., Rădoi, V., Vlad, C., Zăgrean, V. – 1998: Producerea legumelor, Editura ARTPRINT, Bucuresti.
• Voican, V. – 1995: Aspecte esentiale în programarea, producerea si utilizarea răsadurilor de legume.  Hortinform, nr. 12, p. 31-32.
• Lauren Garner and Thomas Björkman –1999: Mechanical Conditioning of Tomato Seedlings Improves Transplant Quality Without Deleterious Effects on Field Performance – HortScience 34:848-851.
• Voican, V., Lăcătus, V. – 2001: Cultura protejată a legumelor în sere si solarii. Editura Ceres, Bucuresti.
• Florica Gheorghe, Floarea Burnichi, Petruţa Bebea, Iulia Ştefănescu, 2004 – Broşura „Tehnologii optimizate de cultură la principalele specii legumicole din spaţii protejate şi câmp”, S.C.D.L. Buzău, 70  pagini.

sursa

Originally posted 2013-01-04 02:14:11.