Tehnologia ecologică de cultivare a plantei de echinacea

Amplasarea culturii. Cele mai bune plante premergătoare sunt leguminoasele pentru boabe sau alte plante care sunt recoltate devreme şi lasă solul curat de buruieni şi fără resturi vegetale.

Administrarea îngrăşămintelor. Speciile de Echinacea răspund bine la aplicarea îngrăşămintelor organice de tipul gunoiului de grajd, în doze de 15-20 t/ha, încorporate toamna sub arătură.

Lucrările solului. După eliberarea terenului de resturile vegetale ale plantei premergătoare, este recomandat să se efectueze un dezmiriştit, apoi arătura adâncă la 25-30 cm. Până în toamnă, terenul va fi menţinut curat de buruieni şi fără crustă. La desprimăvărare, solul va fi mobilizat printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Pentru pregătirea patului germinativ va fi folosit un combinator sau o grapă cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili.

Sămânţa şi semănatul (plantatul). Culturile de echinacea pot fi înfiinţate prin sămânţă sau prin răsad. Pentru o cultură mai sigură şi mai eficientă este recomandată înfiinţarea culturii prin răsad.

Sămânţa utilizată pentru obţinerea de răsaduri trebuie să fie sănătoasă, să provină din loturi semincere cultivate în sistem ecologic şi să fie certificată.

Răsadul poate fi produs în răsadniţe încălzite sau semiîncălzite; pentru un hectar de cultură este necesar răsad produs pe circa 100 m2 de substrat. Plantarea răsadului se va efectua la sfârşitul lunii aprilie sau început de mai, la distanţe de 50 cm între rânduri şi 40 cm între plante pe rând, deoarece plantele au nevoie de spaţiu pentru creşterea sub formă de tufă. În acest caz, densitatea culturii este de 50.000 plante/ha. După plantat, trebuie aplicată o udare pentru prinderea răsadurilor, cu o normă de 400-500 m3 apă/ha.

Lucrările de îngrijire. Pentru combaterea buruienilor vor fi executate praşile şi pliviri repetate, ori de câte ori este nevoie, în funcţie de gradul de îmburuienare şi starea culturii.

În culturile de Echinacea nu apar boli sau dăunători care să provoace pagube importante.

Recoltarea. La speciile E. angustifolia şi E. pallida este recoltată herba începând cu anul al doilea de cultură, în faza de înflorire. În anul al treilea, respectiv al patrulea de cultură, la înflorire vor fi recoltate, atât partea aeriană cât şi rădăcina.

De la E. purpurea este recoltată an de an herba, la înflorire, iar la desfiinţarea culturii (după 4-5 ani), pot fi recoltate şi rădăcinile.

După recoltare, materialul vegetal va fi condiţionat, înlăturându-se impurităţile, şi apoi acesta va fi supus operaţiunii de uscare. Uscarea poate fi efectuată la umbră sau artificial, la temperaturi de maximum 35-45 °C. Randamentul de uscare este de 4:1 pentru herba şi de 3:1 pentru rădăcini.

Producţia de herba proaspătă poate fi la E. angustifolia şi E. pallida de circa 5 t/ha, în anul doi de vegetaţie, şi de 10-12 t/ha, în următorii ani.

Pentru E. purpurea, producţia de herba proaspătă din anul doi de cultură poate fi de 10 t/ha, iar în următorii ani de circa 20 t/ha.

Producţia de rădăcini proaspete poate ajunge la 5 t/ha.

Gh. V. ROMAN, Maria TOADER

Originally posted 2012-10-17 21:33:54.