Stâna de capre – o afacere cu potenţial, dezvoltată prin Internet

În ultimii ani, producătorii români au îmbrăţişat ocupaţii dintre cele mai diverse, de la creşterea păunilor, cultivarea ciupercilor, până la comerţul cu melci. Totuşi, cum este şi firesc, îndeletnicirea de bază a românilor rămâne, însă, munca pamântului şi creşterea animalelor. Cătălin şi Simona Daniela Vereş, o familie de agricultori, crescători de animale din satul Bogdăneşti, comuna bacăuană Traian, sunt, de mai bine de şapte ani proprietarii unei ferme de capre. Deşi, la începutul afacerii, număra doar câteva capete, acum stâna de capre a familiei Vereş a ajuns la peste 200 de animale.

Povestea familiei Vereş

„Am crescut mai întâi un viţel. Când am vândut viţelul m-am gândit: Ce fac? Vând viţelul şi cu ce rămân?” , aşa a început în urmă cu câţiva ani Cătălin Vereş din Traian, judeţul Bacău, să plănuiască o afacere, despre care nici nu bănuia atunci că îi va aduce atâta satisfacţie.

Lui Cătălin Vereş i-au plăcut dintotdeauna caprele, desi nu îngrijise până atunci astfel de animale. Având experienţă în creşterea vacilor, s-a gândit că nu poate fi prea greu să înveţe să îngrijească şi capre, animale mai puţin pretenţioase. „Am vorbit cu un băiat care avea capre să mă sfătuiesc ce se poate face, ce e mai rentabil. Şi oile sunt bune şi caprele sunt bune – a fost sfatul omului. Oile nu-mi plăceau pentru că nu ştiam să le mulg, iar capra se mulge ca şi vaca. La vaci mă pricepeam şi eu. Aşa că mi-am cumpărat treisprezece capre” , şi-a continuat ciobanul povestirea.

La început a fost greu, treisprezece capre erau prea puţine pentru a fi rentabil, dar destule pentru a da de muncă întregii familii. Însă Cătălin Vereş nu a renunţat. A avut încredere în ceea ce îi plăcea să facă şi, treptat, treptat, a adunat la stâna sa două sute de capre. „Caprele sunt uşor de întreţinut. Nu sunt deloc pretenţioase la mâncare. Mănâncă absolut orice: iarbă, lucernă, până şi ciocani de porumb” , ne-a explicat fermierul motivul pentru care preferă caprele.

200 de capre şi 20 de hectare de pământ

Ferma familiei Vereş cu 200 de capre se întinde acum pe 20 de hectare de pământ: 10 hectare proprii şi încă 10 luaţi în arendă de la primărie sau alţi săteni care nu-l folosesc. Cătălin Vereş este agricultor autorizat ca producător agricol, la fel ca cei mai mulţi săteni din Traian. Subvenţie de la stat primeşte doar pentru 153 din cele 200 de capre întrucât a întâmpinat probleme cu înregistrarea acestora la medicul veterinar.

„Spre exemplu eu am cumpărat capre din târg, la a patra mână, două de la un proprietar, patru de la altul, unele fiind la al patrulea proprietar, fără a fi înregistrate. A fost nevoie să străbat şapte comune ca să găsesc locul unde e înregistrată. Certificatul l-am obţinut cu greu şi primesc subvenţie numai pentru cele înregistrate. Anul acesta am obţinut subvenţie doar pentru 153 de capre care sunt trecute în evidenţe. La restul trebuie să merg la medicul veterinar care a înregistrat-o prima dată” , explică fermierul.

La sfatul lui Toader Eşanu, inginerul agronom din comună, Cătălin Vereş s-a gândit să se autorizeze ca fermă ecologică. Deocamdată această variantă este destul de îndepărtată deoarece în România este foarte dificilă certificarea originii caprelor.

Calităţile laptelui de capră

Laptele de capră, foarte gras şi hrănitor, este considerat un leac cu acţiune lentă, dar sigură, pentru multe suferinţe. Laptele se dovedeşte eficient pentru că fortifică organismul şi întăreşte imunitatea naturală în bolile însoţite de anemie, lipsa poftei de mâncare şi stări depresive. Este recomandat în tratarea tuberculozei, a anemiilor, dezechilibre hormonale cu pierdere în greutate, cancere în forme incipiente, convalescenţe, afecţiuni ale glandei tiroide cu spasmofilii, atrofii musculare, astenie de primăvară etc.

În astfel de suferinţe, laptele de capră nu acţionează neapărat ca un medicament şi nu poate duce singur la vindecare, dar reuşeşte să înlăture slăbiciunea, să redea vigoarea şi optimismul şi să ajute organismul să lupte cu boala. Administrarea preventivă îi face pe cei bolnăvicioşi din fire să devină mai rezistenţi la virozele de sezon sau să suporte mai uşor eventualele îmbolnăviri contagioase.

Pentru că are un conţinut ridicat de grăsimi, laptele de capră nu se administrează fără avizul medicului persoanelor cărora alimentele grase le dăunează (obezi, hipertensivi, persoane cu probleme hepatice). Persoanele cu afecţiuni pulmonare sau cei care au renunţat la fumat, dacă nu au astfel de restricţii, pot consuma un litru zilnic, nediluat, timp de minim 14 zile.

În scop curativ şi preventiv, cura cu lapte de capră fiert durează între 14-90 zile, câte 2-3 căni zilnic. Pentru copii, laptele de capră se diluează cu lapte de vacă, iar pentru adulţii predispuşi la diaree sau cu ficat sensibil, în prima săptămână din cură se administrează amestecat în părţi egale cu lapte de vacă. Gustul specific, care nu este pe placul oricui, poate fi îmbunătăţit cu miere de albine. După primele 14 zile, rezultatele sunt vizibile: reapare culoarea în obraji, dispare oboseala şi depresia, creşte rezistenţa la efort, apare creşterea în greutate şi o stare generală mai bună.

Capra – un model de eficienţă

În ultimii ani, tot mai mulţi români au început să crească , în gospodăriile lor, capre. Unii pentru că s-au confruntat în familie cu boli tratabile cu lapte de capră, alţii pentru că au considerat caprele animale mai puţin dificile. Specialiştii susţin că acest animal este “un model de eficienţă”, pentru că mănâncă puţin, dar oferă o producţie bună de lapte.

În prezent, la nivelul întregii ţări, există peste un milion de capete de caprine. “Produsele din lapte de capră sunt foarte apreciate în Uniunea Europeană, în special în Franţa. Uneori, laptele de capră este utilizat chiar şi în hrănirea bebeluşilor”, sunt de părere specialiştii din Ministerul Agriculturii.

„Dacă nu-ţi place ce faci, nu ai randament”

„Am aflat că laptele de capră are proprietăţi aparte pentru sănătate abia pe parcurs. Eu am fost crescut la ţară, dar părinţii mei n-au crescut capre. Am auzit că bunicul meu ar fi avut odată. Mie îmi sunt dragi. Şi tot am crescut numărul lor. Dacă am găsit 5 capre, le-am luat pe toate imediat, 1-2 – câte găseam prin pieţe am luat” , a spus stăpânul turmei de capre, adăugând: „Dacă nu-ţi place ce faci, nu ai randament. Eu am avut cândva patru oi, dar nu mi-au plăcut deloc şi am renunţat. E o mare diferenţa între oaie şi capră.”

Crescătorul de capre a descoperit la PAPI avantajele Internetului

În primăvara anului 2008, Cătălin Vereş a găsit la primăria comunei Traian un afiş cum că se pot da anunţuri pe Internet de la centrul PAPI: „M-am dus la managerul de la PAPI, domnul Bogdan Solomon, şi i-am spus că dau anunţ că vând iezi, lapte şi brânză. În vară m-am gândit să mai cumpăr capre şi am mers din nou la centrul PAPI şi am dat anunţ de cumpărare.”

Bogdan Solomon, managerul RECL pentru proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere l-a ajutat cu postarea anunţului pe pagina www.piata-agricola.ro/ . ”Mai târziu am aflat că primise oferte chiar și din străinătate pentru a livra cantități mari de lapte. De atunci domnul Vereș este un client al centrului PAPI când vine vorba de a vinde sau de a cumpăra ceva prin intermediul Internetului” , a declarat Bogdan Solomon, manifestându-şi speranţa că va reuşi să-l atragă şi la un curs de utilizare a calculatorului în cadrul centrului PAPI din Traian.

Cu anunţuri postate pe Internet ferma familiei Vereş a crescut văzând cu ochii. Au cumpărat capre din Botoşani, Suceava, apoi cineva din Sfântu Gheorghe oferea spre vânzare 200 de capre la un preţ rezonabil – doar 100 de lei. Fermierul a cumpărat doar 100 cu ajutorul unui credit bancar. Din banii obţinuţi pe produse, Cătălin Vereş îşi întreţine familia şi plăteşte un ajutor la fermă.

Internetul a condus la exportul de lapte peste graniţe

În general, produsele rezultate – laptele şi brânza – se vând direct la piaţă, la Bacău, Simona Daniela Vereş fiind cea care se ocupă de desfacere . Simona merge două zile pe săptămână la piaţă la Bacău unde vinde brânza: telemea, brânză frământată şi brânză proaspătă. Laptele îl distribuie numai pe bază de comandă. La îngrijirea şi valorificarea produselor participă toată familia. Cei doi băieţi, unul în vârstă de 9 ani şi mezinul de 4 ani şi jumătate sunt foarte ataşaţi de capre, dar şi mai mult de iezi.

Tot cu ajutorul Internetului familia Vereş a avut posibilitatea de a extinde distribuţia de lapte şi produse lactate peste graniţele ţării. Astfel, Sorana Bradu a găsit anunţul lui Cătălin Vereş pe Internet şi a făcut comandă pentru o cantitate mai mare de lapte de capră contractată de o firmă din Germania.

Resurse online

Comuna Traian

Lapte de capră sănătos pentru bebeluşi

Primul anunţ pe Internet al lui Cătălin Vereş de la centrul PAPI

sursa: eComunitate, 05.08.2009

Originally posted 2012-02-03 00:06:04.