Soiuri de alun

Sunt semnalate peste 200 de soiuri de alun in cultura, dupa unii autori chiar 400, dar multe dintre ele sunt sinonime sau incorect determinate. Majoritatea sunt soiuri locale, formate intr-o anumita zona ecologica, zona in care dau cele mai bune rezultate.

Principalele soiuri din tarile cultivatoare

In ultimii 10-15 ani se constata o restrangere a numarului de soiuri de alun din cultura si de introducere a unor soiuri standard, de referinta, care au depasit hotarele tarilor de origine. Astfel de soiuri, internationalizate s-ar putea spune, sunt:

  • Barcelona, soi de baza in SUA (detine peste 80% din total productie), trecut in Franta sub numele de Fertile de Coutard si in Spania sub numele de Castaniera.
  • Tonda gentile delle Langhe, soi cultivat in Italia (zona Piemont), pentru valoarea sa in industria alimentara. In prezent se cultiva si in Franta, Iugoslavia, Slovenia, Portugalia, Romania etc .
  • Urias de Halle, soi cultivat in majoritatea tarilor europene pentru rezistenta la temperaturi scazute si productivitatea superioara.
  • Ennis, soi nou, deosebit de valoros pentru marimea alunelor si productia sa. Se extinde in SUA si majoritatea tarilor europene.
  • Negret, soi obtinut in Spania, unde formeaza baza sortimentului. Prezinta tendinta de raspandire in tarile vecine Spaniei.
  • Tombul, soi de baza in sortimentul Turciei. Detine peste 40% din productia de alune a Turciei. Din acest motiv constituie soiul cu cea mai mare pondere in productia mondiala. Raspandit mai ales in tarile asiatice, vecine Turciei.

Desi cu pondere mai redusa, mai sunt raspandite soiurile: Segorbe, Daviana, Tonda Giffoni, Lungi de spania, Cosford, Tonda Romana etc.

Majoritatea sortimentelor de alun sunt specifice fiecarei tari si adaptate la anumite zone de cultura.

alun american


Alunul in Romania

Desi alunul, ca specie si chiar biotipuri, s-a cultivat din timpuri stravechi pe teritoriul locuit de romani, documentar se vorbeste despre soiuri abia la sfarsitul sec. al XIX-lea, o data cu infiintarea primelor pepiniere pomicole. In Pomologia Romaniei (vol.I-1961) se mentioneaza ca la Pepiniera Istrita erau 28 soiuri, iar la Pietroasa 16 (posibil aceleasi soiuri). Dintre acestea, s-au mentinut in cultura, pana in prezent, soiurile: Urias de Halle, Merveille de Bollwiller, Nottingam, Lamberet alb, Lambert rosu si Fertile (Coutard). Desi raspandite prin diferite gospodarii, nu se poate spune ca soiurile inmultite la timpul respectiv, ar fi format sortimente zonale.

Dupa al doilea razboi mondial, o data cu organizarea unor statiuni experimentale, s-a intensificat actiunea de introducere si studii in colectii a soiurilor de alun si pe baza lor s-au facut recomandari de extindere in cultura a unor grupe de soiuri, apreciate ca valoare in diferite zone. Descrise pomologic, mai intai, in vol. VI al Pomologiei R.S.R. (1967) si in Determinator pomicol vol.II (1969), urmatoarele soiuri sunt prezentate ca sortimente zonale: Fertil de Coutard, Lambert alb, Lambert rosu, Lungi de spania, Urias de Halle, Rotund de Piemont, Rotund de Roma, Lungi de spania, Negret, Cosford, Minunea Bollwiller, Princese Royal, Imperiale de trebizonde Bergeri, Gunslebener si unele selectii de Lovrin.

alun turcesc


Din lipsa de material saditor, majoritatea soiurilor mentionate s-au extins putin si mai mult ca “alun”, nu ca “soiul…”.

In perioada 1977-1980 la statiunea de Cercetari Pomicole Rm.Valcea, s-au reluat cercetarile privind stabilirea, pe zone de cultura, a sortimentului de alun si s-a demarat un program special de creare a noi soiuri autohtone.

Pe baza primelor rezultate in anul 1983, Botu I. si Elena Turcu schiteaza un prim sortiment si organizeaza inmultirea soiurilor recomandate: Valcea 22, Tonda gentile dele Langhe, Urias de Halle, Cosford, Imperial de Trapezunt si alte soiuri, proportia detinuta la inmultire variind intre 5 si 30%.

alun mediteranean

Studiul temeinic, in continuare, a 40 de soiuri din colectie si cultura de concurs, in perioada 1978-1996, a permis completarea si precizarea sortimentului de alun, pentru zona subcarpatica meridionala, si alte zone, cu conditii ecologice asemanatoare, in urmatoarea componenta: (Turcu Elena, 1996)

Soiuri pentru masa: Ennis, Valcea, Cozia, Butler, Lungi de spania, Urias de Halle

Soiuri pentru industrializare: TGDL, Romavel, Tonda gentille delle Langhe

sursa


2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.

Articole asemănătoare

Hidroizolare balcoane, terase, trotuare, băi şi bucătării

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii pentru balcoane si terase.

Hidroizolare Perfecta la terase si balcoane. Garantii reale de la 10 pana la 100 de ani.

Fundaţii, Subsoluri / Demisoluri, Camere Tehnice, Beciuri / Pivniţe / Crame

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii nu doar produse.

Impermeabilizari 100% de betoane, sape si tencuieli. Garantii de 10-60 de ani. Pardoseli. Solutii anti-condens, anti-mucegai, anti-igrasie.

Proiectul Răsuceni

rasuceni

Aflați despre proiectul de ridicare din sărăcie a unuia din cel mai sărace sate din România. Contribuiți cu resurse, idei, instrumente…

DIN CE AI POTI FACE RAI

Aveți infiltrații?

Aveți treceri / străpungeri / penetrări de cabluri / țevi / conducte prin pereți, planșee și pardoseli ce manifestă infiltrații sa exfiltrații! Aveți fisuri prin pereți și pardoseli?

Etansare perfecta a strapungerilor si fisurilorAvem soluții corecte și complete.

Doar vizitați https://strapungeri.afacereamea.ro/ și puteți să găsiți produsele și soluțiile corecte pentru situația dvs concretă. Puteți și să vă abonați pentru discounturi și comisioane.