Serele şi solariile, într-o nouă concepţie

Nu mai e de mult o noutate faptul că, în construcţia serelor de ultimă generaţie, folia de plastic a luat locul sticlei la care, mai nou, renunţă şi olandezii pentru că este greu de întreţinut. Aşa se face că în materie de folie au apărut şi în România noutăţi, printre care şi cea gonflabilă care se comportă ca un geam termopan. În ceea ce priveşte serele, acestea sunt tot mai înalte. Am discutat despre toate aceste tendinţe cu Daciana Dăogaru, directoarea firmei Sedib Impex SRL (mobil 0745 826 934 si fix 0344.569.004), reprezentantă Filclair în România şi în Moldova. Din 2001 această firmă realizează construcţii pe structură metalică galvanizată, în special sere profesionale dotate cu toate accesoriile, inclusiv cu sistem de încălzire.

Structurile înalte, tot mai apreciate

– Ce tipuri de module furnizaţi şi care este durata lor de viaţă?

– Avem mai multe tipuri de module. Solariile încep de la lăţimi de 4,5 m şi ajung la 9,3 m. Beneficiarii mai pot opta pentru solarii tip tunel sau tip Verticlair, care este un modul intermediar între solar şi sere. Un alt model de care dispunem este tipul profesional de structură, care se cheamă Mulcticlair, cu lăţimi care pleacă de la 6,4 m, dar şi un model nou pe care l-am scos anul acesta, de 12,8 m, şi care nu are picior intermediar.

Cei de la Filclair sunt singurii care fac acest tip de structură, cu înălţimi care ajung sub streaşină la 5,5 m şi la culme la peste 7 m. Aşa cum vedeţi, tendinţele sunt să facem sere cât mai înalte. Dar se fac recomandări în funcţie de teren, de culturi, de posibilităţile financiare.

În ceea ce priveşte durata lor de viaţă, societatea din Franţa a realizat astfel de sere care au acum 45 de ani şi sunt încă în picioare. Odată la opt ani însă trebuie schimbată folia.

Lipsesc seminţele potrivite

– Care sunt avantajele acestor structuri de sere înalte?

– Ca şi oamenilor, plantelor le place să aibă un volum mare de aer. În acest fel, serele se încălzesc mai uşor şi se răcesc mult mai greu.

Problema este că pentru un astfel de tip de seră trebuie să avem şi seminţele potrivite. Or, la noi la ora actuală nu se găsesc seminţe de calitate pentru serele foarte înalte, cum sunt cele care se realizează acum peste tot în lume. Dintre cei cu care am discutat nimeni nu a găsit la roşii, de exemplu, un hibrid care să crească la 5,5 m şi să dea o producţie de 80-120 kg/mp, aşa cum se produce în Olanda, de pildă.

– Care sunt cele mai importante proiecte realizate de firma dvs. în România?

– Am instalat sere şi alte echipamente – sisteme de irigaţii, încălzire, accesorii – în zonele Slobozia, Urziceni, Cluj, Bacău, Rm. Vâlcea, Alba-Iulia, Prahova, Buzău, Baia Mare, precum şi în apropiere de Constanţa. Un mare proiect a fost realizat în Covasna, la Sf. Gheorghe, şi este destinat producţiei de flori. Este vorba despre 5.000 mp de seră cu 1.440 de mp de depozit pentru combustibil şi încă 1.400 de mp de pepinieră.

Atât sera cât şi pepiniera sunt pentru producţie de flori, fiind dotate cu mese de cultură, cu sistem de încălzire; aşadar este un proiect complet care cuprinde toată tehnologia necesară producţiei de calitate. Florile stau în ghivece pe aceste mese dotate cu sistem de irigaţie automatizat, care practic le inundă pentru o durată de timp stabilită printr-un program, apoi mesele se golesc automat. Proiectul a fost realizat pe programul SAPARD, ca de altfel majoritatea serelor mari pe care le-am instalat.

Solariile pe care le-am construit sunt de dimensiuni ceva mai mici, de până în 500 mp. În Rm. Vâlcea, de exemplu, am instalat un solar pentru o asociaţie de copii orfani, dar şi în Constanţa avem multe astfel de colaborări şi încercăm să ajutăm această categorie defavorizată care are mare nevoie de sprijin. Dar mai avem numeroase proiecte şi în judeţele Bacău, Cluj etc.

În sere se investeşte prea puţin

– Cum a decurs anul acesta, care se apropie de sfârşit, din acest punct de vedere? Investesc oamenii în sere?

– Nu a mers deloc aşa cum ne aşteptam, mai ales că pe fonduri europene nu s-a putut realiza nimic. În general, la nivel naţional se investeşte foarte puţin în acest domeniu, în condiţiile în care în România nu mai există sere, iar solariile sunt învechite, cu structuri din lemn, făcute de fiecare cum a ştiut. Dar nici nu se vrea acest lucru. Nimeni nu a înţeles importanţa acestor investiţii. Dacă noi vindem sere şi solarii sau le reabilităm pe cele vechi, au de câştigat şi cei care vând seminţe şi substanţe fitosanitare, şi cel care face producţia şi o vinde, iar în final câştigă şi consumatorul pentru că automat preţurile scad.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2009

Originally posted 2012-09-21 07:14:31.