Pregatirea si instalarea rasadnitelor

Luna februarie si inceputul lunii martie reprezinta perioada in care legumicultorii sau oricine vrea sa produca rasaduri pentru propria gradina se ocupa de pregatirea si instalarea rasadnitelor, o etapa extrem de importanta in evolutia ulterioara a culturilor de legume. Rasadnitele ofera cea mai simpla solutie de producere a rasadurilor, deoarece sunt cele mai simple constructii cu aceasta destinatie, care pot fi facute din scanduri sau prefabricate (plastic sau beton, materiale care rezista mai mult decat lemnul), acoperite cu geam sau folie de plastic transparenta. Rasadnitele implica mult mai putin efort si cheltuiala, in comparatie cu solariile sau serele. Este modul traditional de a produce rasaduri, care nu a dat gres niciodata. Se folosesc rasaduri pentru salata, tomate, conopida, ardei, vinete, castraveti, ceapa de apa, sparanghel, telina etc., deoarece acestea asigura un randament mai mare al culturii, un ritm de crestere al plantei mai rapid si legume de mai buna calitate.

Se pot pregati diverse tipuri de rasadnite, in functie de posibilitati sau de cerintele soiurilor de legume:

• Rasadnite reci/calde
• Rasadnite cu incalzire biologica/apa calda
• Rasadnite de suprafata/ingropate (fixe)/semiingropate, care vor fi asezate cu latura lunga pe directia nord-sud, pentru a beneficia din plin de lumina solara
• Rasadnite in panta (cu o panta sau cu doua – cea de-a doua avand ca destinatie repicatul plantelor (transplantarea rasadurilor, pentru a le oferi conditii optime de crestere)

Pentru pregatirea si instalarea rasadnitelor calde se foloseste biocombustibilul – material organic (gunoi de grajd amestecat cu frunze, paie, paie alterate, coceni tocati, rumegus) care, descompunandu-se, elibereaza caldura. Gunoiul de cabaline produce cea mai ridicata temperatura, pentru ca se descompune foarte repede (in aproximativ o saptamana), in timp ce gunoiul de taurine, de exemplu, se descompune mult mai lent. Pregatirea biocombustibilului incepe din vara anterioara, cand gunoiul de grajd se asaza la soare, pentru a se usca, dupa care, spre sfarsitul toamnei, se pune la adopost, in platforme, de preferinta in apropierea locului unde va fi amplasata rasadnita. Pentru o rasadnita de suprafata, patul de gunoi trebuie sa aiba grosimea de 30-40 de centimetri, iar pentru cele ingropate sau semiingropate, 20-30 de centimetri. Pentru varza, conopida timpurie, stratul ar trebui sa fie chiar mai gros, in jur de 50 de centimetri. Locul ales pentru rasadnita se niveleaza, se asaza un strat de rumegus/paie/fan etc., apoi straturi alternative de gunoi bine vanturat si udat (pentru ca altfel nu va degaja caldura necesara). Peste acestea se amenajeaza solul nutritiv, poros, bine aerat si drenat. Acest sol, de asemenea, se prepara cu mai multe luni inainte, din pamant de telina (obtinut din zone in care s-au descompus radacinile de telina si ierburile), mranita (gunoi de grajd si resturi vegetale, bine fermentate si uscate), pamant de turba, in care se adauga putin var, pentru a-i reduce aciditatea, nisip de rau. Aceste tipuri de sol, inainte de a fi puse in rasadnita, se cern, se lopateaza si se dezinfecteaza, cu sulfat de cupru. Dupa ce lucrarile mentionate mai sus au fost efectuate, patul de cultura se lasa 3-4 zile sa se “aseze”, sa se elimine bioxidul de carbon si sa se incalzeasca.

Pregatirea si instalarea rasadnitelor presupune amplasarea lor corecta, deoarece germinarea plantelor si cresterea timpurie au o influenta extrem de mare pentru calitatea finala a plantei. Daca rasadnitele sunt umbrite de cladiri sau de alte obstacole in calea luminii, atunci rasadurile vor creste firave si nu vor rezista in conditii normale de cultura. In mod similar, drenajul rasadnitelor este esential, rasadurile nerezistand in conditii de umiditate sau uscaciune excesive.

In mod ideal, patul de crestere ar trebui:

• Sa fie localizat in aer liber, acoperit, ferit de intemperii si sa asigure un drenaj corespunzator
• Sa fie curatat de ierburi perene, pentru ca eliminarea lor ulterioara implica un proces de lunga durata
• Sa nu contina pamant utilizat pentru cresterea cartofilor in anul anterior, pentru ca acesta va  impiedica dezvoltarea normala a rasadurilor noi

Cerintele in ceea ce priveste pregatirea si instalarea rasadnitelor sunt practic identice cu ale pregatirii solului in care sunt plantate legumele ulterior, exceptiile fiind date de adancimea de sapare a pamantului, temperatura substratului, umiditatea si aerarea atmosferei. Cea mai mare provocare a unui agricultor este reprezentata de alegerea momentului in care solul este pregatit pentru rasaduri – nici prea umed, dar nici prea uscat.

Asadar, in aceasta perioada de sfarsit de iarna, trebuie facute rapid lucrarile obsolut necesare pentru obtinerea rasadurilor:

• Sapa pamantul usor la suprafata, iar daca patul de crestere nu a fost folosit de ceva vreme sau solul este prea ud, este posibil sa fie nevoie sa lasi pamantul sa se usuce pentru o zi sau doua.
• Un al doilea pas in pregatirea si instalarea rasadnitelor este dat de  momentul in care solul are umiditatea optima. Grebleaza suprafata patului de crestere pentru a indeparta bulgarii de pamant, pietrele, iarba sau alte tipuri de vegetatie care au scapat dupa ce ai parcurs toate etapele de amenajare a rasadnitei.
• In momentul in care patul de crestere este gata, alege o zi in care solul sa fie umed, putin soare si vant afara, si planteaza semintele.
• Semintele vor fi plantate la intervale diferite, in functie de tipul plantei si, eventual, probeaza calitatea lor, plantand, de incercare, cateva, in muschi si nisip umezit.

In pregatirea si instalarea rasadnitelor, cel mai indicat este sa verifici pe pachetul de seminte pe care le plantezi, care este distanta potrivita de plantare pentru fiecare tip de legume. Daca folosesti o cantitate mai mare de seminte decat este necesar, nu vei face decat sa le irosesti. Avantajoasa este plantarea pe randuri (si nu prin imprastiere), deoarece lucrarile de intretinere se vor face mult mai usor. Odata plantate semintele, acestea sunt, in mod normal, acoperite pe toata suprafata patului de plantare, cu un strat de pamant, de 1-2 centimetri grosime, pentru o buna crestere si pentru a feri viitoarele rasaduri de eventualele atacuri ale daunatorilor. Se taseaza usor si se stropeste moderat. Nu trebuie ignorat faptul ca temperatura substratului trebuie sa fie mai ridicata pentru semintele de ardei, tomate si vinete, in jur de 22-24 de grade Celsius, si ceva mai scazuta pentru celelalte (salata, varza, castraveti etc).

sursa  http://dli.ro

Originally posted 2012-12-13 13:04:07.