La Tămădău Mare, în judeţul Călăraşi, un investitor român a creat o adevărată comoară: o bază genetică pentru sturioni – cea mai valoroasă specie de peşte, care produce celebrele icre negre şi care, după ce a supravieţuit peste 200 de milioane de ani tuturor catastrofelor naturale, este azi ameninţată de mâna omului prin pecuitul excesiv practicat în ultimii ani pe Dunăre şi în Marea Neagră.

Robert Răduţă este cunoscut pentru pescuitul sportiv, din care a făcut o afacere profitabilă, atât în Delta Dunării – la Chilia şi Periprava, cât şi mai aproape de Bucureşti, lângă Fundulea, mai exact, la Săruleşti, în judeţul Călăraşi. În ultimii ani, preocupările lui Răduţă se axează pe creşterea sturionilor, scop pentru care a înfiinţat o firmă ce se şi numeşte „Sturionfarm”, şi are sediul în Tămădău Mare, judeţul Călăraşi. Aici, în bazine şi instalaţii special amenajate, firma Sturionfarm creşte toate categoriile de sturion: cegă, păstrugă, nisetru şi morun, plus un hibrid, numit bester.

Cega, cea mai profitabilă
Afacerea are două variante: creşterea sturionului pentru consum şi creşterea şi comercializarea puietului pentru reproducere. Pentru consum, cel mai bine se pretează cega – ne spune Robert Răduţă, ea fiind cea mai bună soluţie, şi ca icre, şi ca producţie de carne.

„Este cel mai gustos sturion şi are şi o dimensiune care permite să fie servit pe un platou, ca peşte întreg. Oricine îl vede într-un restaurant va fi atras în primul rând de aspect. O bucată de morun pe o farfurie nu atrage atenţia, dar un peşte întreg pe un platou va avea un mare succes”, spune Răduţă.

Cega mai are avantajul că ajunge la maturitate şi poate depune icre
la „doar” patru ani, în timp ce ceilalţi sturioni au o perioadă de
maturizare mult mai mare: păstruga 6-8 ani, nisetrul 9-10 ani şi
morunul 15-18 ani. Aşadar, ca să obţii icre negre, ai nevoie de bani,
pentru a creşte peştii până ajung la maturitate. Primii bani se
recuperează doar în momentul în care se poate face sexarea peştilor, adică separarea masculilor de femele. La trei ani, este posibil acest lucru, atunci se pot sacrifica masculii şi, din carnea vândută, se pot recupera o parte din cheltuieli, ca să continui cu femelele până ajungi cu ele la maturitate. Dar, pentru consum, Sturiomfarm a reuşit să obţină un hibrid, rezultat din încrucişarea dintre morun şi cegă. Hibridul se numeşte bester şi moşteneşte ritmul de creştere intens al morunului, precum şi maturizarea sexuală rapidă a cegii, de aceea este cel mai economic sturion pentru creştere intensivă.

„Din punct de vedere ecologic, este bine să reproducem şi să
populăm speciile care există în Dunăre – morun, păstrugă, nisetru,
cegă, iar pentru creştere intensivă să producem bester, care este cel
mai eficient din punct de vedere economic”
, spune Robert Răduţă.

Repopularea Dunării
Şi creşterea puietului de sturion poate aduce câştiguri frumoase. „Avem cereri mari, nu le putem onora pe toate, atât la puiet pentru acvarii, cât şi la cel pentru ferme piscicole, din ţară şi din străinătate”, ne spune Robert Răduţă. Pe de altă parte, Sturionfarm, împreună cu Ministerul Agriculturii şi cu Ministerul Mediului, derulează un program, demarat în urmă cu câţiva ani, de repopulare a Dunării cu puiet de păstrugă, nisetru şi morun. Anual, sunt crescuţi şi eliberaţi în Dunăre, undeva în zona Feteşti, judeţul Ialomiţa, 150.000 de pui de sturion.

„Costul programului este de circa un milion de euro anual şi a fost foarte bine apreciat de oficialii europeni, inclusiv de comisarul
pentru afaceri maritime şi pescuit, doamna Maria Damanaki, care
ne-a vizitat în acest an”
, ne-a declarat patronal firmei Sturionfarm.

Potrivit specialiştilor de la Institutul Naţional de Cercetări „Delta
Dunării”, din Tulcea, dacă nu ar fi fost aplicat acest program în
ultimii ani, nisetrul din Dunăre ar fi dispărut, aşa cum s-a întâmplat
cu alte două specii- şipul şi viza – care au dispărut în ultimii 20 de
ani.

O investiţie de viitor
Cam de câţi bani este nevoie pentru a demara o astfel de afacere?
La această întrebare, Robert Răduţă ne-a spus: „Depinde ce vrei să faci. Pentru a face din icre pui, ai nevoie de specialişti cu experienţă în domeniu, pe care nu-i găseşti uşor. Şi dacă-i găseşti, aceştia costă. Apoi, ca să porneşti de la icră, iţi trebuie materialul biologic, trebuie să capturezi şi să ai unde să ţii acesti peşti de 150-200 de kg, îţi trebuie bazine speciale de stocare şi multe alte lucruri, inclusiv experienţă. Pentru cei interesaţi de acvacultura sturionilor, cel mai simplu este preluarea acestor pui aduşi la dimensiunea optimă şi creşterea lor pentru comercializare. Ajunşi la 10 cm lungime, puii au scăpat deja de bolile stadiilor timpurii şi pot fi crescuţi pentru carne sau icre. Secretul la sturioni este să le asiguri un debit de apă si o oxigenare suficientă. Hrana este biologică, costă 1,1-1,2 euro/kg şi provine sută la sută din import.

Eficienţa este extraordinară dacă respecţi cu stricteţe toate condiţiile tehnologice: cu 1,5 kg de hrană, poţi obţine 1 kg de carne de sturion. Pe 1.000 de metri pătraţi poţi să creşti cinci tone de sturioni, dacă ai apă nepoluată, cu debit sufficient şi constant. Or, în România sunt suficiente resurse naturale de apă, de calitate. Din păcate, unii dintre fermierii care au demarat astfel de investiţii, ce necesită aproximativ un milion de euro, au în prezent mari probleme cu asigurarea finanţării, mai ales cei care au mizat pe fondurile europene, fonduri care, după cum se ştie, în ultimul timp au fost mai mult suspendate. Ar fi păcat ca România să nu-şi valorifice această şansă de a dezvolta acvacultura acestor specii dunărene valoroase.

În Bulgaria, de exemplu, există o firmă care a început să crească nisetru încă de acum zece ani şi care acum aprovizionează cu carne şi icre de nisetru marile magazine. Deci se poate!

Bază genetică- unicat
Dar, cea mai importantă „zestre” a firmei Sturionfarm este o „colecţie” de sturioni – femele şi masculi – la vârsta maturităţii, din fiecare categorie: cegă, păstrugă, nisetru şi morun, exemplare capabile deja să se reproducă. „Dacă- doamne fereşte! s-ar produce o catastrofă ecologică, am putea reproduce, cu această bază genetică, milioane de exemplare pentru repopularea Dunării, din fiecare specie în parte”, ne asigură Robert Răduţă.

Adevărul este că, şi cu sprijinul firmei Sturionfarm, România este lider în domeniul cercetării şi aplicării programelor de repopulare a Dunării cu sturion. De altfel, şedinţa boardului Asociaţiei Mondiale pentru Protecţia Sturionilor, condusă de prof. dr. Harald Rosenthal, s-a ţinut în acest an în România, la Săruleşti. De asemenea, National Geografic are în pregătire un documentar despre sturioni.

Realizat în proporţie de 90 la sută în România, documentarul urmează să fie difuzat de postul de televiziune până la sfârşitul acestui an. Puteţi vedea mai jos câteva secvenţe din acest interesant film documentar, realizat inclusiv la Tămădău.

Pescuit sportiv la morun!
„Sunteţi cunoscut pentru pescuitul sportiv, în bazele pe care le-aţi creat in Deltă şi la Săruleşti, în judeţul Călăraşi. Sturionii nu pot fi pescuiţi sportiv?”, l-am întrebat pe Robert Răduţă. Iată răspunsul:

„Teoretic, este posibil. Ş practic este, dar în SUA şi în alte locuri. În Deltă şi, în general, pe Dunăre, sturionii sunt mult prea rari pentru a miza pe un pescuit specific. În delta Volgăi, de exemplu, pescuitul la beluga era posibil, pentru că acolo, la intrarea în deltă, există nişte locuri unde sturionii se adună. Apa este extrem de limpede şi, acolo unde există o densitate mare, se pot captura frecvent moruni la pescuit sportiv. La noi însă nu e viabil. Sturionii care vin din mare şi urcă pe Dunăre la reproducere nu se mai hrănesc în această perioadă. Ei înoată doar ca să-şi găsească un loc propice pentru depunerea icrelor. Ca urmare, ei nu pot fi momiţi de pescari. La gurile Volgăi, în locurile de concentrare, peştii se hrănesc înainte de a intra în apa dulce şi acolo este posibil să fie capturaţi şi de pescarii sportivi. Eu nu am auzit de nici un morun prins la lansetă pe Dunăre. Dar, în lacuri, ar putea fi posibil. Nu vă ascund faptul că am şi un astfel de plan. Am introdus deja mourn într-o locaţie, unde va putea fi pescuit sportiv. Desigur, rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile, în condiţiile în care avem încă dificultăţi să convingem pescarii sportivi să elibereze crapii, deci, e lesne de prevăzut cum vor trebui convinşi cei care vor prinde un morun să-l şi elibereze imediat şi nevătămat”.

Sursa: cspital.ro

Originally posted 2012-12-01 12:39:28.

Articole asemănătoare

Hidroizolare balcoane, terase, trotuare, băi şi bucătării

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii pentru balcoane si terase.

Hidroizolare Perfecta la terase si balcoane. Garantii reale de la 10 pana la 100 de ani.

Proiectul Răsuceni

rasuceni

Aflați despre proiectul de ridicare din sărăcie a unuia din cel mai sărace sate din România. Contribuiți cu resurse, idei, instrumente…

DIN CE AI POTI FACE RAI

Aveți infiltrații?

Aveți treceri / străpungeri / penetrări de cabluri / țevi / conducte prin pereți, planșee și pardoseli ce manifestă infiltrații sa exfiltrații! Aveți fisuri prin pereți și pardoseli?

Etansare perfecta a strapungerilor si fisurilorAvem soluții corecte și complete.

Doar vizitați https://strapungeri.afacereamea.ro/ și puteți să găsiți produsele și soluțiile corecte pentru situația dvs concretă. Puteți și să vă abonați pentru discounturi și comisioane.

Reparații la terase

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

https://terase.afacereamea.ro/

Pentru terasele de bloc sau de birouri acoperite cu membrane bituminoase cele mai potrivite produse de reparatii sunt IMPERMIX PU. Aveti garantii adevarate de 10-35 de ani. Practic sunt inerte la influentele de mediu iar durata lor de viata este nelimitata.

Programati-va acum interventia pe terase ca sa nu fie prea tarziu.