Un producător din judeţul Braşov şi-a făcut loc pe rafturile hipermarketurilor cu dulceaţă ecologică de trandafiri, scrie. Cel mai greu a fost să se facă cunoscut, după care a venit şi cererea, inclusiv din afară.

În urmă cu patru ani, Nicoleta şi Dan Florea locuiau la Victoria, un orăşel din judeţul Braşov. Ea era educatoare, iar el muncea la o firmă străină. Celor doi nici prin cap nu le trecea că în câţiva ani aveau să se numere printre cei mai mari producători de dulceaţă ecologică de trandafiri din România sau că vor reprezenta ţara la Săptămâna Verde de la Berlin, cel mai important târg internaţional în domeniul alimentar, al agriculturii şi horticulturii din lume. Se gândiseră însă la ideea de a reveni la ţară.

Iniţial, soţii Florea au vrut să acceseze europene – au şi încercat de două ori – pentru o plantaţie de trandafiri, dar fără prea mare succes. Motivul: cineva a uitat pur şi simplu să treacă trandafirii pe lista culturilor finanţate în Ghidul Solicitantului din PNDR. Până la urmă, cei doi au decis să pornească la drum cu propriile forţe.

În toamna lui 2008, au făcut prima încercare, au luat câţiva butaşi, atât soiuri bulgăreşti – vecinii de peste Dunăre sunt cei mai mari cultivatori din Europa -, cât şi româneşti. Vroiau să vadă care se comportă cel mai bine la solul din Ucea de Sus (judeţul Braşov), unde s-au stabilit între timp. Un an mai târziu, soţii Florea cumpărau 1.200 de butaşi de trandafiri (două soiuri de trandafiri roz) de la un producător din Buzău şi se apucau de treabă.

Plantaţia au făcut-o la marginea satului, unde au găsit o grădină părăsită, nemuncită de ani buni, pe care au amenajat-o pentru o livadă de meri şi zmeură. Au oprit însă circa 2.000 mp pentru trandafiri.

Mai târziu, i-a ajutat faptul că pământul era nemuncit de foarte mulţi ani, deoarece au putut începe procedurile pentru obţinerea certificării ecologice. Mai greu a fost însă cu lipsa de informaţie din piaţă. Au avut noroc cu cel de la care a cumpărat butaşii, el i-a învăţat cum să-i îngrijească, pentru că altfel nu s-ar fi descurcat.

“În trandafiri, am investit circa 10.000 de lei, o investiţie nu prea mare, pe care anul viitor am recuperat-o”, povesteşte Nicoleta Florea.

Cum au ajuns la dulceaţă
Iniţial, cei doi se gândeau să vândă petalele, însă lucrul s-a dovedit a fi foarte greu pentru că nu venea nimeni să le cumpere la două-trei zile. Iar trandafirii au tot înflorit în toată perioada iulie- septembrie. Singura variantă era să le găsească o întrebuinţare cumva singuri, să nu mai stea după alţii. Aşa se face că soţii Florea s-au apucat să producă dulceaţă, ceai, sirop şi oţet de trandafiri.

Pentru dulceaţă, au încercat mai multe reţete, până au găsit “formula” ideală. De pe cei 2.000 mp plantaţi cu trandafiri se obţin circa 10.000 borcane de 200 grame cu dulceaţă pe care o vând cu 10 lei borcanul, circa 5.000 de sticle la 250 de grame de sirop (vând cu 12 lei bucata) şi 3.000 de sticle de 200 ml de oţet la 8 lei fiecare. Au şi o marcă proprie, Aspazia, al doilea prenume al doamnei Florea, dar şi un concept propriu de produs.

În timp, şi-au pus la punct nu doar tehnologia de “procesare”, cum spune Nicoleta, cea care se ocupă de această muncă, ci şi reţeaua de distribuţie. Circa 60% din producţie este vândută în reţeaua Auchan (mai există cerere şi din partea unei alte reţele internaţionale de magazine), iar restul direct la târgurile de produse tradiţionale de prin ţară. Chiar dacă stă “şi cinci minute să vândă un borcan la târguri”, Nicoleta nu se plânge.

După ce au participat, în acest an, la Săptămâna Verde de la Berlin, au început să vină solicitări şi de peste graniţă. Acesta este şi motivul pentru care cei doi se şi gândesc să mărească suprafaţa de trandafiri, poate chiar să o dubleze, anul viitor. Chiar dacă nu e uşor, se merită la o suprafaţă mai mare, recunoaşte Nicoleta Florea.

“Cel mai greu a fost să ne promovăm pe piaţă, mai ales în primul an. După ce am devenit cunoscuţi, am ajuns să ne caute supermarketurile şi străinii. Nici n-avem producţie să satisfacem cererea”, spune fosta educatoare.

Dacă soţii Florea n-au reuşit să obţină fonduri europene pentru trandafiri, ceva mai mult noroc au avut pe partea de agricultură. Le-a fost aprobat un proiect în valoare de 22.000 de euro (a intrat deja o tranşă), aşa că acum lucrează pe mai multă fronturi: de-o parte ferma de animale, de cealaltă livada cu meri şi trandafiri.

sursa: agroIntel.ro


2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.

Articole asemănătoare

Reparații la terase

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

https://terase.afacereamea.ro/

Pentru terasele de bloc sau de birouri acoperite cu membrane bituminoase cele mai potrivite produse de reparatii sunt IMPERMIX PU. Aveti garantii adevarate de 10-35 de ani. Practic sunt inerte la influentele de mediu iar durata lor de viata este nelimitata.

Programati-va acum interventia pe terase ca sa nu fie prea tarziu.

Proiectul Răsuceni

rasuceni

Aflați despre proiectul de ridicare din sărăcie a unuia din cel mai sărace sate din România. Contribuiți cu resurse, idei, instrumente…

DIN CE AI POTI FACE RAI

Hidroizolare balcoane, terase, trotuare, băi şi bucătării

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii pentru balcoane si terase.

Hidroizolare Perfecta la terase si balcoane. Garantii reale de la 10 pana la 100 de ani.

Fundaţii, Subsoluri / Demisoluri, Camere Tehnice, Beciuri / Pivniţe / Crame

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii nu doar produse.

Impermeabilizari 100% de betoane, sape si tencuieli. Garantii de 10-60 de ani. Pardoseli. Solutii anti-condens, anti-mucegai, anti-igrasie.