D A T E G E N E R A L E
1. Tema, cu descrierea obiectivelor propuse
Fundamentarea necesităţii şi oportunitatii investitiei
Tema prezentului studiu o constituie o microfermă pentru creşterea găinilor ouătoare, în scopul realizării şi valorificării producţiei de ouă obţinute.
1.1. Necesitatea investiţiei: În România, conform legislaţiei în vigoare, se preconizează înfiinţarea de exploataţii agricole, menite să înlocuiască treptat gospodăriile ţărăneşti de subzistenţă, cu autoconsumul produselor agricole realizate. Analizând actualul sistem de producere a ouălor comerciale, de consum, trebuie să relevăm că producerea ouălor în gospodăriile ţărăneşti se menţine de sute de ani într-un proces de producţie anacronic:
- Se cresc rase locale de păsări, cu potenţial genetic şi productiv foarte scăzut;
- Creşterea se realizează în adăposturi (coteţe) necorespunzătoare, sau chiar în aer liber, sistem total contraindicat la păsări, care au un metabolism foarte ridicat şi nu-şi exprimă nici potenţialul productiv cu care sunt înzestrate, datorită frigului excesiv din timpul iernii şi căldurilor toride din cursul verii;
- În plus, hrănirea păsărilor este deficitară, constituită exclusiv din cereale, neasigurând necesarul nutritiv energo-proteic, pentru realizarea de curbe economice de ouat. Din statisticile existente, o găină crescută în aceste condiţii extreme produce pe an circa 120 ouă, exclusiv în timpul verii, dar consumă pe zi 120 g grăunţe, sau pe an 43,8 kg, ceea ce revine la cca. 365 g furaje pe ou, faţă de 280-300 ouă pe an în sistemul intensiv de creştere, cu un consum de 140-150 g pe ou. Aşadar, o găină crescută în sistem intensiv produce de 2,3-2,5 ori mai multe ouă pe an, cu un consum de furaje pe ou de 2,4-2,6 ori mai mic.
În lume, acest sistem extensiv, neeconomic, de creştere a fost abandonat de foarte mult timp în ţările cu avicultură dezvoltată, el mai existând abia în ţările subdezvoltate. România, care are deja o avicultură de tip industrial foarte performantă, cu o tradiţie de aproape 50 de ani, trebuie să restrângă, în perioada următoare, acest tip de creştere, care, din păcate, realizează în prezent cca. 80 % din producţia autohtonă de ouă, iar cele cca. 5,5 miliarde de ouă pe care le produce anual, cu un consum neeconomic de cca. 200 grame de furaj în plus pe ou, realizează un consum suplimentar anual de cca.:
5,5 mld. oua x 200 g/ou = 1,1 mld. tone cereale
sau producţia de pe cca. 200 mi ha teren arabil.
Mai avem în vedere şi influenţa negativă a producţiei ţărăneşti de ouă. Cele5,5 miliarde de ouă se realizează doar în cca. 7 luni din an (aprilie – septembrie) iar împreună cu cele 0,6 miliarde produse de sectorul industrial în aceiaşi perioadă asigură populaţiei ţării cca. 1 miliard de ouă pe lună, adică aproape 40 ouă lunar pe locuitor. În celelalte cinci luni ale anului, există pe piaţa internă aproape numai ouăle produse de sectorul industrial (cca. 0,5 miliarde), asigurând doar 10 milioane ouă pe lună, sau doar 4,5 ouă pe locuitor. Această neasigurare a pieţii determină creşterea excesivă a preţului ouălor în timpul anotimpului rece, ca şi masive importuri de ouă, care destabilizează piaţa internă, ce nu mai poate fi controlată cu cantitatea foarte mică de ouă autohtone.
1.2. Oportunitatea investiţiei este, aşadar, destul de evidentă. Pe de-o parte, pentru că, aplicând sistemul intensiv de creştere, în locul celui extensiv actual, crescătoria, prin investiţia la care ne referim va produce ouă în condiţiile economice ale actualelor ferme industriale, şi în tot timpul anului. Pe de-altă parte, o microfermă de găini ouătoare are avantajule de a folosi doar forţa de muncă a familiei, precum şi cereale din producţia proprie, cu mult mai ieftine decât cele de pe piaţă, putând, deci, produce mai economic chiar decât fermele avicole industriale.
Şi, întrucât statul sprijină înfiinţarea exploataţiilor agricole (avicole), inclusiv pe fondul recomandărilor şi reglementărilor UE – în care România aspiră să intre, oportunitatea de a înfiinţa acum astfel de ferme familiare este evidentă.
< !––more––>
< !––nextpage––>
2. Descrierea funcţională şi tehnologică
Prezentul studiu are în vedere construirea şi punerea în funcţiune a unei hale cu o suprafaţă de 1000 mp. Alegerea acestui tip de hală are în vedere experienţa mondială şi românească în domeniu.
Hala poate fi utilizată fie pentru creşterea pe aşternut permanent, cât şi în baterii convenţionale, însă cu posibilitatea tehnică de a fi transferate după anul 2012 în baterii alternative, aşa cum sunt admise de reglementările în materie ale UE.
Cum, însă, tipul de creştere în baterii este mai costisitor şi mai dificil în exploatare, se recomandă creşterea la sol, pe aşternut permanent, caz în care hala se populează cu 8000 puicuţe de 16 săptămâni, care sunt menţinute în producţie până la vârsta de 77-80 săptămâni, după care se sacrifică şi se înlocuiesc, după dezinfecţia halei, cu o nouă serie de 8000 puicuţe.
Hala de 1000 mp avută în vedere în studiu poate fi redusă la jumătate (500 mp), cu 4000 puicuţe la populare.
Terenul pe care este amplasată construcţia (de 500 sau 1000 mp) trebuie, însă, să aibă dimensiuni care să permită dezvoltarea ulterioară, prin construirea de noi hale de aceleaşi dimensiuni, în ideea că orice afacere trebuie să aibă în vedere posibilitatea de extindere, reinvestind profitul realizat în perioada de debut a afacerii.
Prezentul studiu are, însă, în vedere o microfermă (fermă familiară) compusă dintr-un adăpost de 1000 mp, cu creştere pe aşternut permanent, precum şi anexele – necesare sau opţionale – ale activităţii de producţie (filtru sanitar, depozite de furaje, materiale, produse, eventual o instalaţie proprie de producere a necesarului de furaje combinate).
În esenţă, se are în vedere producerea de ouă pentru consum în sistemul de creştere pe aşternut permanent, care impune:
- Construirea unei hale închise, fără ferestre, prevăzută cu un sistem de ventilaţie care să asigure un microclimat corespunzător atât în timpul verii, cât şi al iernii. În plus, hala închisă permite un program de lumină conform tehnologiei de creştere şi asigură o foarte bună biosecuritate, datorită limitării contaminării păsărilor cu germeni patogeni, în comparaţie cu creşterea în aer liber sau chiar în hale prevăzute cu ferestre
- Sistemul de hrănire este prevăzut din hrănitoare tronconice, în care furajele sunt distribuite printr-un sistem care extrage furajele combinate dintr-un buncăr (siloz) central, exterior sau interior, şi le transportă mecanic în hrănitoarele tronconice, accesibile păsărilor, dar care elimină risipa.
- Sistemul de adăpare este compus dintr-o sursă (proprie sau reţeaua comunală), din conducta de alimentare a halei, un sistem de reglare a presiunii, şi din conducte interioare pe care sunt fixate adăpătorile automate de tip picurător;
- Sistemul de iluminat este reprezentat dintr-o reţea electrică interioară, pe care sunt dispuse, sub tavan, lămpi electrice, preferabil fluorescente, pentru economisirea curentului electric;
- Pardoseala adăpostului este constituită în proporţie relativ egală din paturi de dormit şi aşternut permanent. De-a lungul halei, longitudinal, sunt amplasate cuibarele de ouat, cu recoltare manuală sau mecanizată a ouălor.
Această descriere succintă va fi dezvoltată la punctul 4-4 (structura constructivă) ale prezentului studiu.
< !––nextpage––>
DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI
3. Caracteristicile principale ale investitiei – dacă investiţia o impune
3.1. Pentru clădiri: Pentru a realiza atât o rezistenţă – în ani – a construcţiei, cât şi o bună funcţionalitate a acesteia, se are în vedere:
- amplasarea acesteia pe un teren sănătos, cu o structură a solului corespunzătoare, fără riscul de a suferi datorită apelor freatice aflate – ca strat – la o distanţă limită faţă de fundaţie, sau a apelor pluviale, datorită riscului de băltire a acestora se va alege un teren uşor ridicat ca nivel faţă de zona înconjurătoare, cu o construcţie amplasată cu unghiul dintre peretele longitudinal – spate şi peretele lateral – spate în direcţia vântului dominant rece, de iarnă, în vederea unei mai bune controlări a climatizării de iarnă.
3.2. (Se dezvoltă de către constructor, partea 1, punctul 4 (Rezervele investiţiei))
4. Structura constructivă
4.1. Clădire:
4. Suprafaţa utilă a halei (exclusiv camera de serviciu) este de 1000 mp, din care lungime 84 m şi lăţime 12 m, folosind 28 module-tip de 3 m lungime şi o suprafaţă de 36 mp. Camera de serviciu poate fi constituită, de asemenea, dintr-un modul-tip de 3 m. Înălţimea medie a halei este de 2,5 m iar volumul acesteia de 2500 mc (1000 x 2,5), într-un singur nivel.
5. Fundaţii cu marginea inferioară sub punctul de îngheţ al zonei, din beton, cu o bună hidroizolaţie între sol şi pereţii construcţiei;
6. Pereţi din panouri-sandvici, cu un indice corespunzător de izolaţie termică, fixaţi pe stâlpi de beton armat, care să confere rezistenţă construcţiei;
7. Acoperiş care să confere o perfectă izolaţie termică (având în vedere că 70 % din căldura halei se pierde prin acoperiş) şi izolaţie hidrică. Un acoperiş cu o bună izolaţie termică şi hidrică poate face inutilă existenţa podului construcţiei.
Notă: Detaliile tehnice avute în vedere vor fi detaliate de către constructor.
4.2. Reţele: Condiţiile de exploatare sunt următoarele:
4.2.1. Instalaţia de hrănire: Pentru cele 8000 puicuţe (şi apoi găini ouătoare), se dispun 160 hrănitoare tronconice, adică o hrănitoare-tip pentru 40 de păsări. Hrănitoarele tronconice vor fi dispuse pe patru linii de hrănire, dintre care două pe pat şi două pe aşternutul permanent. Întrucât rândul dublu de cuibare împarte hala, longitudinal, în două compartimente (sfert de hală), pentru fiecare din acestea vor exista, aşadar, un rând de hrănitoare tronconice pe pat şi un rând pe aşternutul permanent, acestea fiind intercalate cu cele două rânduri cu adăpători tip picurător, aşa cum se vede din anexa nr. 1.
În hala de 8000 capete, consumul maxim zilnic de 125 g/cap necesită o cantitate zilnică de:
8000 x 0,125 = 1000 kg furaj
Cele 80 hrănitoare existente vor fi aşadar alimentate zilnic cu:
1000 x 160 = 6,25 kg furaj combinat
După tipul hrănitorului şi programul de furajare al crescătorului, instalaţia de distribuire a furajelor este pornită automat, făcând plinul la hrănitori. Dacă admitem pornirea automată a instalaţiei de cinci ori în 24 ore (în funcţie de programul de lumină), să admitem poriri automate ale instalaţiei la orele 5, 9, 13, 1730 şi 22, de fiecare dată toate hrănitoarele fiind alimentate cu cca. 1,25 kg furaj combinat (1,25 x 5 = 6,25 kg).
La fiecare două rânduri de hrănitoare există o instalaţie de distribuire, care la fiecare pornire alimentează cele 80 hrănitoare ale celor două linii cu câte:
80 x 1,25 = 100 kg
Din cele două instalaţii de distribuire, una alimentează liniile de hrănitoare de pe pat iar cealaltă pe cele două linii de pe aşternutul permanent, întrucât fiecare dintre acestea au hrănitoarele tronconice aflate la înălţimi diferite (50 % pe pat, 50 % pe aşternutul permanent).
Se pot dispune şi patru linii de hrănire, dacă instalaţia este astfel prevăzută de către constructor, mai ales dacă alimentarea se face cu un spiromatec.
Se prevede un stoc de furaje combinate de trei zile, adică existenţa unui buncăr central cu capacitatea de trei tone (sau cca. 6 mc, dacă greutatea hectolitică a furajelor combinate este de 50 kg pe hl, sau 500 kg pe mc). O cantitate mai mică este contraindicată, având în vedere lungimea week-end-urilor, iar mai mare pentru că furajele îşi pot denatura valoarea nutritivă iniţială după 4-5 zile de la producere.
Aşadar, buncărul central, amplasat exterior sau interior, va fi alimentat după un astfel de program săptămânal:
- luni – 2 tone
- miercuri – 2 tone
- vineri – 3 tone
Dacă se alege soluţia buncărelor metalice (silozurilor) exterioare, acestea se alimentează, de regulă, cu autobuncărul, mai ales dacă furajele sunt transportate în vrac, cu acest mijlocde transport,de la un FNC specializat. Dacă se alege soluţia buncărelor interioare, acestea vor putea fi depuse sub nivelul solului, având acelaşi volum de cca. 6 mc.
Notă: În timpul verii, când găinile se hrănesc de regulă dimineaţa, seara şi în cursul nopţii, când temperatura din hală este mai scăzută, programul de pornire automată a instalaţiilor de hrănire va fi modificat corespunzător. Atenţie la fenomenul de „bătut în tablă”, numit astfel de crescătorii experimentaţi, atunci când păsările termină furajele din hrănitor şi lovesc cu ciocurile pe fundul metalic al acestuia.
4.2.2. Instalaţia de adăpare
Sursa de alimentare cu apă (gospodărie proprie de apă sau reţea comunală) trebuie în permanenţă controlată, prin examene de laborator, pentru salubritatea acesteia.
Primul depozit de apă va fi constituit fie dintr-o hidrosferă, depozit aflat la înălţime pentru a asigura plinul în reţea, fie dintr-un hidrofor, care are aceeaşi menire.
Alimentarea halei cu apă se face printr-o conductă de aducţie metalică, îngropată în pământ sub punctul de îngheţ.
Necesarul de apă al halei este, de regulă, de 1,5 ori cantitatea de hrană, adică:
125 x 1,5 = 187,5 ml/zi
În timpul verii, sau în condiţiile hrănirii cu furaje având densitate nutritivă mare (sau procent ridicat de sare), consumul poate să crească până la de trei ori consumul de furaje, adică
125 x 3 = 375 ml/zi
Având în vedere şi eventualele pierderi din reţea, precum şi unele nevoi de spălare igienizare, se calculează un necesar de 0,5 l pe găină, adică 4000 l, pentru toate păsările din hală.
În interiorul halei, se face o rezervă de apă pentru câteva ore, de cca. un metru cub, depozitată într-un bazin tampon, prevăzut cu o instalaţie de prea-plin şi cu conducte care alimentează cele două instalaţii de adăpare ale halei (sau patru instalaţii (linii) dacă aşa este prevăzută instalaţia de către constructor.
Instalaţia interioară de adăpare: Este compusă din cele 4 linii de adăpare, fiecare prevăzute cu câte 250 picurătoare, însumând pe hală 1000 picurătoare,asigurând, pe această cale, accesul a opt găini la fiecare picurător.
Cele patru linii de adăpare sunt intercalate în hală cu cele patru linii de hrănire, astfel că, în orice poziţie s-ar afla în hală, o găină să poată găsi la maximum doi metri de ea o instalaţie de hrănire sau de adăpare.
Câte o linie de adăpare trebuie amplasată în faţa rândului de cuibare, deoarece găina, imediat după ouat, simte nevoia să se adape. O grijă deosebită trebuie avută la buna funcţionare a tuturor picurătoarelor, dar mai ales a liniilor din apropierea cuibarelor, altfel găinile îşi udă ghiarele şi murdăresc cuibarele, deci şi ouăle produse.
Înălţimea picurătoarelor trebuie mărită pe măsură ce puicuţele devin găini şi-şi măresc statura, iar înălţimea trebuie fixată la înălţimea ciocului întins şi a gâtului în poziţie obligă. O înălţime prea mare sau prea mică nu permite o adăpare normală a păsărilor.
Există acum instalaţii foarte precise de menţinere a temperaturii şi a umidităţii tehnologice în hală, aparaturile respective permiţând comanda pentru un regim termic şi hidric impus de crescător. Este recomandabil ca aceste instalaţii să fie incluse în proiect, altfel periclitându-se o bună parte din producţie (şi sănătatea păsărilor), prin lăsarea acestor parametrii la aprecierea crescătorului, care este susceptibilă de multe erori umane, inclusiv datorită prezenţei limitate a acestuia în interiorul halei.
Se pot accepta două sisteme de ventilaţie:
- Cu ventilatoare electrice şi orificii de admisie pe pereţii longitudinali ai halelor;
- Ventilaţie-tunel, cu evacuarea forţată a aerului printr-unul din pereţii laterali, cu orificii de admisie dispuşi pe pereţii longitudinali, cu suprafeţe diferite ale orificiilor de admisie micşorate pe măsura apropierii de peretele lateral pe care sunt depuse ventilatoarele.
Se recomandă primul sistem, întrucât cel de al doilea este contraindicat pe anotimpul friguros.
Ventilatoarele trebuie să aibă capacitatea de a asigura păsărilor minimum 5 mc aer pe kilocorp în timpul verii şi cu posibilitatea de a scădea acest necesar până la 0,7 mc în timpul iernii.
Diferenţa de la iarnă la vară poate fi făcută prin:
- 20 ventilatoare de câte 10 mii mc pe oră în timpul verii;
- Aceleaşi ventilatoare, cu turaţie variabilă, permiţând accesul a numai 14 mii metri cubi în timpul iernii; sau
- Grupuri de ventilatoare, care funcţionează în totalitate, iar iarna doar atâtea (3-4) care să asigure minimumul de aer necesar.
Desigur, între aceste dimensiuni minime şi maxime există situaţii intermediare şi numai o instalaţie complexă poate comanda regimul optim de ventilaţie.
Pe timpul verii, pot fi solicitate de la furnizorul de echipamente instalaţii de umidificare a aerului, întrucât aerul exterior foarte uscat este introdus în hală la o umiditate foarte scăzută, inconfortabilă pentru păsări.
4.3. Instalaţia de iluminat
La hala cu lăţime de 12 m, sunt necesare două rânduri de lămpi electrice, preferabil fluorescente, cu trei metri între o lampă şi alta pe rând, asigurând 3,2 W pe mp de adăpost, conform următorului calcul:
1000 mp x 3,2 W/mp = 3200 W
3200 W : 60 W/bec = 54 becuri
54 becuri : 2 rânduri = 27 becuri/rând
84 m (lungimea halei) : 3 m (între becuri) = 27 becuri/rând
Lămpile electrice trebuie amplasate sub tavan, la cca. 2 m deasupra păsărilor, iar reţeaua electrică să elimine orice posibilitate de producere a scurt-circuitelor, cauzatoare de incendii şi electrocutări.
4.4. Paturile şi cuibarele
Proporţia de 50 % dintre paturi şi aşternut, recomandată în acest studiu, nu este obligatorie, furnizorul de paturi şi cuibare putând schimba această proporţie, în funcţie de caracteristicile acestora şi de costuri.
Paturile trebuie confecţionate din material plastic, fiind rezistente pentru a suporta greutatea păsărilor şi a personalului, confortabile pentru părăsi şi uşor de spălat şi dezinfectat. Sunt amplasate la o înălţime suficient de mare pentru stratul de dejecţii care se formează într-un ciclu de producţie.
Cuibarele, în număr de cca. 8 pasări / cuibar, sau 1000 pe hală, aşezate pe două rânduri, spate în spate, şi pe două nivele, pe lungimea mediană a halei, conform anexei nr. 1. La fiecare nivel, între rândurile de cuibare, există câte o bandă colectoare de ouă, care le transportă la capul halei, pentru colectare manuală sau mecanică, după dorinţă.
Într-o hală de 8000 găini se pot produce, în vârf de ouat, cca. 7000 de ouă. Instalaţia de recoltat ouă poate fi acţionată la ore fixe, în ideea că peste 80 % din ouă se produc de dimineaţa, până la ora 14.
Dacă se renunţă la instalaţia de recoltat, care este destul de scumpă,atunci rândurile de cuibare se îndepărtează la minimum 1,2 m între ele, lăsând un culoar prevăzut cu o pardoseală, pe care poate fi acţionat un cărucior, unde sunt dispuse cartoanele (cofrajele) pe care ouăle vor fi recoltate manual (pentru a recolta manual 7000 ouă, sunt necesare 3-4 ore de recoltare manuală).
În camera de serviciu poate fi amplasată şi o instalaţie simplă pentru sortarea, ştampilarea şi ambalarea ouălor, producţia de ouă putând fi livrată direct pieţii. Este, însă, nevoie şi de un spaţiu de păstrare a ouălor înainte de livrare, în care să poată fi realizată o temperatură de maximum 14°C.
4.5. Principalele utilaje de dotare a construcţiilor
Adăpostul de păsări, aşa cum a fost descris în prezentul studiu, nu are alte dotări de înaltă tehnicitate, în afară de cele arătate: alimentare cu apă, cu energie electrică de la reţea, cu depozite pentru furaje şi – eventual – o instalaţie, mică, simplă, pentru colectarea-ştampilarea-sortarea ouălor şi depozitarea acestora până la valorificare.
Numărul mic de ouă realizat face posibilă organizarea sortării şi depozitării ouălor chiarîn camera de serviciu, cu dimensiunea de 3 x 12 = 36 mp.
Ceea ce ar fi recomandat pentru o astfel de micro-fermă ar fi o instalaţie simplă de producere a nutreţurilor combinate, justificabilă astfel:
- Reţetele pentru găini ouătoare sunt foarte simplu de fabricat, acestea netrebuind să fie granulate, ca în cazul puilor pentru carne.
- Într-o exploataţie agricolă pot fi asigurate cel puţin cerealele necesare furajării păsărilor.
Necesarul este următorul:
Cu 8000 găini ouătoare la populare se realizează un efectiv anual în producţie de:
8000 x 78,80 % utilizare = 6304 găini efectiv ouătoare
6304 găini x 289,5 ouă/găină = cca. 1,825 milioane ouă
1.825.000 ouă x 160 g/ou = 292 tone furaje consumate
292 tone x 60 % cereale = 175 tone cereale
175 tone : 5 tone/ha = cca. 35 ha teren arabil
Pentru rotaţia culturilor şi pentru a obţine şi oleaginoasele necesare obţinerii şroturilor, pe bază de contract cu fabricile de ulei, mai trebuie:
Aşadar, pentru asigurarea a 85 % din ingredientele necesare hrănirii celor 8000 păsări este necesară o suprafaţă de cca. 120 ha.
Acest calcul nu face neapărat parte din studiu, însă este util pentru cazul în care crescătorul vrea să-şi producă economic, prin resurse proprii, ingredientele agricole necesare întocmirii reţetelor furajere într-o instalaţie proprie.
Indiferent, însă, de provenienţa celor trei ingrediente de origine vegetală (cereale, şrot de soia, şrot de floarea soarelui, care însumează 85 % din reţetă, este necesară o instalaţie de producere a nutreţurilor combinate cu o capacitate anuală de cca. 292 tone, cu o medie săptămânală de cca. 6 tone şi de vârf pentru 7,5 tone, sau de 1,5 tone în medie pentru cele 5 zile lucrătoare ale săptămânii.
Realizarea din producţie proprie sau din achiziţii de pe plan local a celor cca. 292 tone de ingrediente furajere ar necesita o magazie cu o suprafaţă de 300 mp, pentru a asigura necesarul pe un an sau de 150 mp pentru asigurarea necesarului pe 6 luni, ceea ce este considerabil. În caz contrar, ingredientele contractate şi achiziţionate din timp, pentru a plăti preţul cel mai mic, trebuie apoi depozitate în spaţii închiriate, din care să extragă periodic necesarul pentru maximum o lună (cca. 30 tone), pentru care este necesar un spaţiu de depozitare de cca. 30 mp şi altul asemănător pentru amplasarea instalaţiei de producere a nutreţurilor combinate. Deci, o construcţie anexă de cca. 60 mp.
MICRO FNC-ul va fi construit din:
- moară de mici dimensiuni, cu capacitatea nu mai mare de 500 kg, pentru măcinat cereale (şi eventual şroturi de soia);
- Un cântar pentru dozarea componentelor reţetei;
- Un malaxor de cca. 300 kg pe şarjă.
- Informativ, structura reţetei va fi:
- 60 % porumb (sau altă cereală);
- 15 % şrot de soia;
- 10 % şrot de floarea-soarelui (cu decorticare prealabilă);
- 7 % carbonat de calciu;
- 8 % premix proteino-vitamino-mineral, conţinând premixul vitamino-mineral, sarea, fosfatul dicalcic, făina de peşte, eventuali aminoacizi de sinteză sau enzime, conform necesarului rezultat din optimizarea reţetei pe calculator.
Reţeta astfel întocmită conţine 16,7 % proteine brute şi 2700 kcal energie metabolizabilă şi poate susţine, cu un hibrid ouător bun, producţia anuală de 285 ouă pe găină (procent mediu de ouat – 78 %).
Microferma de găinii ouătoare nu poate fi construită într-o localitate, ci la o distanţă apreciabilă de aceasta, conform condiţiilor locale existente şi a aprobării organelor sanitar-veterinare şi de mediu. De aceea, locul de amplasare trebuie să fie ales lângă o cale de acces şi să fie destul de aproape de o sursă de aprovizionare cu curent electric şi cu apă. Chiar săparea unei fântâni trebuie să aibă la bază un studiu privind adâncimea stratului de apă freatică, debitul şi calitatea apei.
De asemenea, în afară de utilităţile arătate mai sus, mai sunt necesare:
- clădire amplasată la intrarea în microfermă, prevăzută cu o cameră de lucru şi odihnă, un filtru sanitar prevăzut cu duş şi cu haine de protecţie şi un WC, toate cu o dimensiune de 35 mp (7 x 5 m);
- Terenul în care se va amplasa adăpostul va fi înconjurat cu un gard, care să împiedice accesul persoanelor sau animalelor indezirabile în incinta fermei şi va fi suficient de mare pentru eventuala dezvoltare a fermei. În anexa nr. 2 prezentăm un astfel de teren, în suprafaţă de cca. 7200 mp (120 x 60 m), cu amplasarea halei nr. 1 şi cu eventuala completare a fermei cu încă o hală similară.
< !––nextpage––>
5. Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului
5.1. Total personal, din care personal de execuţie:
Fiind vorba de o fermă familială, majoritatea acţiunilor necesare bunului mers al activităţii vor fi efectuate de membrii familiei.
6. Capacităţi de producţie realizate ca urmare a investiţiei (în unităţi fizice)
6.1. Produse care se autoconsumă
- nutreţurile combinate: Se realizează 292 tone nutreţuri combinate într-un micro-FNC, cantitatea medie zilnică produsă în cele 5 zile lucrătoare ale săptămânii fiind de 1,2 tone şi maximum 1,4 tone. Zilnic, doi muncitori deservesc timp de 3 ore acest micro-FNC, pentru măcinarea, dozarea, malaxarea şi depozitarea furajului combinat rezultat.
- Lucernă masă verde: Terenul din incinta fermei (cca. 3000 mp) va fi însămânţat cu lucernă, din care se va obţine cca. 6000 kg masă verde în timpul verii. Se va administra, sub formă de mănunchiuri, zilnic, mici cantităţi de lucernă (5-10 g pe găină şi zi), atât pentru completarea necesarului vitaminic şi proteic, cât şi pentru a da o preocupare păsărilor.
6.2. Produse care se vînd
- ouă pentru consum: Din cele 1.825 mii ouă produse, ajung pe piaţă cca. 1.815 mii, restul de 10 mii (0,5 %) fiind perisabilităţi
- Din cele 1.815 mii ouă livrabile, 90 mii (circa 5 %) reprezintă ouă nevalorificabile în coajă, care pot fi transformate în pastă (circa 250 ouă pe zi sau cca. 12 kg pastă). Se sparg într-un spaţiu steril, se pun în bidoane şi se depozitează între-un congelator, pentru a fi livrate unor unităţi de industrie alimentară sau alimentaţie publică;
- Restul de 1.725 mii ouă se sortează, marchează şi ambalează conform prevederilor HG 415/2004 şi se livrează pe bază de contract unor unităţi comerciale, fie pe cofraje deschise de 30 ouă, fie în cofraje închise, conform condiţiilor impuse de beneficiar;
- Din exploatare rezultă şi 7.500 găini reformă, din cele 8000 introduse la creştere (pierderi 500 capete – 6 %). La o greutate medie de 2,2 kg/găină, rezultă 16.500 kg păsări vii. Cu precizarea că ciclul de producţie este de 64 săptămâni (4 săptămâni ca puicuţă, 57 săptămâni ca ouătoare şi 3 săptămâni vid sanitar) şi doar la acest interval rezultă o serie de găini reformate.
În medie, pentru un an se obţin:
- 52⁄64 = 81,2 %
- 16.500 x 80 % = 13.200 kg păsări vii în medie pe an
- Tot după o perioadă de 65 săptămâni rezultă din exploatare un foarte valoros îngrăşământ natural. Cantitatea de gunoi de pasăre, pe ciclu de producţie, este de 1,5 ori faţă de furajul consumat, adică cca. 50 kg gunoi de pasăre, sau de cca. 380 tone pe un ciclu de producţie. Acest gunoi poate fertiliza anual 38 ha teren arabil, administrând câte 10 tone pe ha.
< !––nextpage––>
7. Secţiunea economica (producţie peste 50 mii euro)
7.1. Descrierea activităţilor şi tehnologiilor aplicate în cadrul proiectului
Se pot adopta două tehnologii de creştere, ambele pe aşternut permanent.
7.1.1. Se cumpără, pe bază de contract, un număr de 8000 puicuţe în vârstă de 16 săptămâni, acestea încep ouatul la vârsta de 20 săptămâni şi se ţin în exploatare până la vârsta de 77 săptămâni. Dacă piaţa este favorabilă iar curba de ouat economică, păsările pot fi ţinute la ouat şi până la vârsta de 80-82 săptămâni.
Un ciclu normal, cu reforma găinilor la vârsta de săptămâni, are lungimea de 64 săptămâni, adică:
4 săptămâni acomodare (vârsta 16-20 săptămâni)
57 săptămâni producţia de ouă (vârsta 20-77 săptămâni)
3 săptămâni perioada de depopulare, vid sanitar şi o nouă repopulare cu puicuţe de 16 săptămâni.
Perioada de 64 săptămâni a unui ciclu de ouat presupune utilizarea halei în proporţie de 81,25 % pe an, adică:
52 săptămâni ⁄64 săptămâni = 81,25 %
Pe de altă parte, efectivul mediu pe perioadă este de 97 % faţă de cel iniţial (100 % la populare, 94 % la reformă), ceea ce conduce către următorul efectiv mediu anual, la care se calculează producţia de ouă:
81,25 % x 97 % = 78,8 %
În cazul populării halei cu 8000 puicuţe de 16 săptămâni, efectivul mediu anual va fi:
8000 x 78,8 % = 6.304 capete
La o producţie medie de 289,5 ouă pe găină (78,3 %), rezultă o producţie anuală totală de 1.825 mii ouă.
Modul de utilizare – valorificare al acestor ouă a fost arătat la punctul 6.4 (Capacităţi de producţie).
7.1.2. Cea de a doua tehnologie presupune popularea halei ca şi în tehnologia arătată mai sus, însă cu practicarea unei năpârliri forţate după 10 luni de producţie. După ce stau în repaus, după năpârlirea forţată, două luni, găinile realizează un nou ciclu de ouat de 10 luni, după care halele se repopulează cu o nouă serie de puicuţe, de 16 săptămâni.
Producţie realizată:
- primul ciclu: 300 zile x 80 % ouat = 240 ouă
- al doilea ciclu: 300 zile x 73 % ouat = 220 ouă
Total pe găină, în 22 luni 460 ouă
Avantaje:
- Găinile sunt oprite din ouat cele două luni (mai – iulie), când piaţa ouălor este nefavorabilă;
- Costurile de năpârlire (7 kg porumb = cca. 20.000 lei) sunt mult inferioare preţului unei puicuţe de16 săptămâni: cca. 160.000 lei
- La ciclul 2 de ouat, ouăle au mărimea normală încă de la declanşarea ouatului, faţă de ouăle din ciclul 1, la care 5 % din puicuţe o reprezintă ouăle mici, valorificate inferior.
Dezavantaje:
- Producţia de ouă pe găină la două serii este de cca. 570 ouă/loc găină (285+285), pe când în cazul năpârlirii este de 460 ouă (240 + 220);
- În ciclul 2 de ouat, de după năpârlire, efectivul mediu este mai mic, datorită pierderilor prin mortalitate şi reformelor;
- Se recuperează prin sacrificare numai o serie de găini reformate, faţă de două serii în cazul creşterii găinilor numai pentru un ciclu.
7.2. Lista de achiziţii şi sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul studiului
Nominalizarea echipamentului şi a părţilor componente ale acestuia
|
Cantităţi
|
Potenţiale surse de aprovizionare
|
ECHIPAMENTE DE HRĂNIRE
|
||
1. Buncăr (siloz) metalic, din material inoxidabil, capacitate 3-4 tone, cu gură superioară de alimentare şi snec de extracţie şi dirijare a furajelor în interiorul halei
|
1
|
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Schulz Systemtechnic
AGROPROIECT SRL
Avi-Suin-Tech
Sembodja
|
2. Buncăre interioare, capacitate 100-150 kg, alimentate cu furaje prin snecul de extracţie şi prevăzute cu mecanisme de antrenare a furajelor către hrănitoarele din hală
|
2
|
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Schulz Systemtechnic
Avi-Suin-Tech
Sembodja
|
3. Linii interioare de alimentare, compuse din câte 80 hrănitoare tronconice, în sistem închis dus-întors
|
2
|
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Schulz Systemtechnic
Avi-Suin-Tech
Sembodja
|
ECHIPAMENTE DE ADĂPARE
|
||
1. Bazin-tampon de apă, capacitate 1500-2000 l, reprezentând necesarul de o zi al halei
|
1
|
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Schulz Systemtechnic
Avi-Suin-Tech
Sembodja
|
2. Linii de adăpare cu nipleuri (picurători), lungime 83 m, cu 250 picurători/linie (sau 4 linii cu câte 125 picurători).
|
4
|
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Schulz Systemtechnic
Avi-Suin-Tech
Sembodja
|
INSTALAŢIE DE VENTILAŢIE
|
||
Instalaţie completă de climatizare a halei, compusă din orificii de admisie liberă, practicate în pereţii longitudinali ai halei şi ventilatoare electrice de evacuare a aerului viciat, cu turaţie variabilă, capabile să elimine din hală 100.000 mc aer în timpul verii şi 14.000 mc în cursul iernii, racordat la un sistem automat de funcţionare
|
1
|
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Schulz Systemtechnic
Avi-Suin-Tech
Sembodja
|
INSTALAŢIE DE ILUMINAT
|
||
Instalaţie completă, compusă din două linii de iluminat electric, instalate sub tavan, în lungime de 83 m fiecare, cu becuri fluorescente de 60 waţi, câte 28 becuri pe fiecare linie, aşezate din 3 în 3 metri, cu program de aprindere şi stingere automată a luminii şi de simulare a răsăritului şi amurgului şi cu sistem de alarmă
|
1
|
Schulz Systemtechnic
Execuţie constructor
|
PATURI ŞI CUIBARE
|
||
Paturi din material plastic dur, amplasat pe 500 mp, pe partea mediană a halei, cu o linie dublă de cuibare pe toată lungimea mediană a halei şi cu o bandă de colectare a ouălor
|
1
|
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
|
MICRO – FNC
|
||
Instalaţie completă de măcinarea, dozarea, malaxarea şi depozitarea produsului finit, cu o capacitate de 500 kg pe oră
|
1
|
AGROPROIECT SRL
S.C. AZOMA ARAD
Avi-Suin-Tech
TROPPER – micro FNC-uri mobile
|
INSTALAŢII DE SORTAT OUĂ
|
||
Instalaţie completă de sortare – colectare – marcare – preambalare ouă, capacitate mică (2-4 mii ouă pe oră)
|
1
|
MOBA
DIAMOND
STAALKAT – prin SIPO-SERV
|
INSTALAŢII DE FRIG
|
||
Instalaţie pentru menţinerea temperaturii de maximum 14°C la depozitare
|
1
|
Producători din ţară în domeniu
|
Congelator, capac 100 l, pentru păstrat pasta de ouă
|
1
|
Nr. ctr.
|
Specificare
|
Cantitate
|
Furnizor
|
||
1.
|
Puicuţe tineret pentru ouătoare în vârstă de 16 săptămâni
|
8000 cap.
|
O societate avicolă producătoare de tineret: Toneli, Agrimon, Bacău, etc. sau un importator
|
||
2.
|
Furaje combinate
|
||||
Două variante:
|
|||||
dacă le cumpără de la un FNC organizat din zonă:
|
|||||
reţeta 21-4
|
11
|
11 tone
|
|||
reţeta 21-5
|
281
|
292 tone
|
FNC organizat din zonă
|
||
Total
|
292
|
300 tone
|
|||
dacă le produce într-un micro – FNC propriu
|
|||||
porumb
|
(45 %)
|
131 tone
|
Achiziţie sau producţie proprie
|
||
orz
|
(15 %)
|
44 tone
|
Achiziţie sau producţie proprie
|
||
şroturi soia
|
(15 %)
|
44 tone
|
Achiziţie fabrici ulei sau import
|
||
şroturi floarea soarelui
|
(10 %)
|
22 tone
|
Achiziţie fabrici ulei
|
||
Carbonat de calciu
|
(7 %)
|
20 tone
|
Societate din industria extractivă
|
||
Nucleu furajer
|
(8 %)
|
24 tone
|
„BIOMIN”, „GUYOMARC’H”, „NUTRISTAR”, „ABN-MIX”, „LMB”, etc.
|
||
Total
|
(100 %)
|
292 tone
|
|||
3.
|
Energie electrică (Kwh):
|
Societate de furnizare a energiei electrice
|
|||
– ventilaţie
|
12.000
|
||||
– iluminat
|
10.000
|
||||
– echipamente de hrănire
|
2.000
|
||||
– staţie sortat ouă
|
2.000
|
||||
Total
|
26.000
|
||||
4.
|
Paie pentru aşternut (tone)
|
5
|
Achiziţie pe plan local
|
||
5.
|
Vaccinuri:
|
||||
– vaccin multivalent inactivat EDS, NCD, IBV (16 săptămâni) – în apa de băut
|
8000 doze
|
ISV Pasteur
Atico International Veterinary, Biovet, Intervet, Romvac, etc.
|
|||
– vaccin NCD, IBV combinat (30 săptămâni) – subcutanat
|
|||||
8000 doze
|
|||||
– idem, la 42 săptămâni – în apa de băut sau aerosoli
|
7800 doze
|
||||
– idem, la 54 săptămâni – în apa de băut sau aerosoli
|
7700 doze
|
||||
– idem, la 66 săptămâni – în apa de băut sau aerosoli
|
7600 doze
|
||||
6.
|
Alte medicamente şi dezinfectante (la nevoie, conform prescripţiilor medicale)
|
x
|
Novartis, KRKA, Biovet
S.C. VETERIN IMPEX
Atico International Veterinary
|
||
7.
|
Var (kg)
|
200
|
Depozit materiale construcţii
|
||
8.
|
Becuri iluminat, fluorescente, în echivalente 60 W incandescente
|
60
|
Comerţul du aparataj electric
|
||
9.
|
Apă potabilă (mc) – adăpat + alte scopuri
|
1460
|
Sursă proprie sau reţeaua comunală
|
||
10.
|
Cofraje pentru ouă de unică folosinţă
|
PEHART – Alba
|
|||
– de 30 ouă, deschise
|
30.000
|
S.C. ANTARES SRL Satu Mare
|
|||
– de 10 ouă, închise
|
20.000
|
alţii, din import
|
|||
11.
|
Cutii din carton pentru 360 ouă
|
5.000
|
GHIMBAV şi alţii
|
||
7.3. Piaţa de desfacere
În România sunt produse în prezent numai 1,2 miliarde oua în condiţii industriale, care să poată fi comercializate conform HG 415/2004, adică să fie sortate, marcate, ambalate, păstrate la temperatura de maximum 14°C şi comercializate corespunzător.
Cele cca. 5,5 miliarde oua produse în micile gospodării ţărăneşti nu pot fi comercializate în conformitate cu HG 415/2004, neîndeplinind nici una din condiţiile prevăzute de reglementările UE.
De aceea, după ce o parte dintre aceste ouă sunt utilizate pentru clocire şi scoatere de pui de o zi, restul se autoconsumă sau se oferă ocazional la rudele şi cunoştinţele din mediul urban al producătorilor agricoli.
Odată cu înfiinţarea exploataţiilor agricole, sunt încurajate microferme ca cea care face obiectul prezentului studiu, iar exploataţiile agricole vor înlocui treptat producţia de ouă a micilor producători agricoli, al căror număr şi activitate vor scădea treptat în perioada următoare.
Să admitem că, totuşi, mici producători agricoli vor continua să-şi producă ouăle pentru autoconsum, iar populaţia urbană – în număr de 11,9 milioane în prezent, dar care va creşte treptat – se va aproviziona numai de la producătorii industriali actuali, la care se vor adăuga producătorii cu exploataţii agricole (avicole).
Dar producătorii avicoli actuali riscă să-şi reducă producţia la jumătate în următorii ani, ca urmare a interzicerii bateriilor actuale în care se cresc ouătoarele, adică să ajungă la cca. 600 milioane de ouă, care n-ar asigura decât cca. 50 ouă pe locuitor urban, faţă de 250 ouă cât sunt necesare pentru o hrănire raţională. Probabil că se vor înfiinţa câteva complexe avicole de ouătoare, sau se vor introduce baterii alternative, admise de UE, în unele din complexele avicole actuale, însă aceste creşteri de capacitate vor fi nesemnificative într-o perioadă în care avicultura industrială poate să ofere doar 20 % din producţia de ouă necesară populaţiei.
Înfiinţarea de exploataţii avicole nu este numai în interesul noilor producători avicoli din România, ci – mai ales – este de interes naţional. Lipsa ouălor de pe piaţa internă va conduce în mod normal la creşterea masivă a cererii faţă de ofertă, creşterea excesivă a preţului la ouă şi interesul de export din ţările cu excedent de ouă către piaţa românească. Acest lucru este de neacceptat, pentru că România este o ţară puternic cerealieră, are condiţii pedo-climatice favorabile de creştere a păsărilor şi o experienţa bogată în creşterea păsărilor şi –mai ales – în producerea ouălor pentru consum care – practic – este activitatea cea mai uşoară, mai accesibilă, din avicultură.
Acesta este şi unul din motivele pentru care autorităţile de decizie din România încurajează în mod particular înfiinţarea de exploataţii agricole specializate în producerea ouălor pentru consum.
Pe această perioadă, preţul ouălor pe piaţa românească este de 1500 lei vechi în timpul verii şi de 3000 lei în timpul iernii, fără TVA, adică de 4,1 eurocenţi în timpul verii şi 8,2 eurocenţi în timpul iernii. Datorită pieţii insuficient controlate, pe piaţă existând trei categorii de ouă (ouă de complex, ouă ţărăneşti şi ouă de import), se constată următoarele diferenţe de preţ de la o lună la alta sau de la un judeţ la altul:
– Vară: Între 1200 lei (3,2 eurocenţi) şi 2200 lei (6 eurocenţi) făcând o medie ponderată, între anotimpuri şi judeţe, rezultă un preţ anual de 2200 lei (6 eurocenţi) pe ou vândut de la poarta fermei, fără TVA, iarna între 2500 lei (6,8 eurocenţi) şi 3600 lei (9,8 eurocenţi).
Consumatorii urbani pot consuma anual 2,9 miliarde ouă (11,9 milioane x 250 ouă). În prezent se produc industrial numai 1,2 miliarde, cu perspective ca acest număr de ouă să scadă în perioada următoare. Este, deci, normal ca preţul mediu al ouălor să rămână la cel actual (2200 lei, sau 6 eurocenţi). Aceste date confirmă potenţialul pieţei române a ouălor de a suporta creşterea până la dublare a actualei producţii industriale interne, punerea în funcţiune de exploataţii avicole care aplică principii intensiv – industriale de creştere, fiind în prezent – şi în perioada următoare oportună şi de mari perspective.
Există încă o problemă, legată de amplasarea viitoarelor exploataţii avicole: în prezent, numeroase judeţe ale ţării nu produc ouă sau le produc în cantităţi foarte mici. Doar în următoarele judeţe se produc cantităţi semnificative de ouă: Bacău, Bihor, Braşov, Brăila, Caraş Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Satu Mare, Sibiu, Vaslui şi Vâlcea, în total 18 judeţe. Restul de 24 judeţe nu produc ouă de tip industrial, fiind condamnate la subconsum sau la transportul acestora din alte judeţe, operaţiune care măreşte preţul produsului şi se soldează cu pierderi, oul fiind uşor perisabil şi cu pierderea prospeţimii.
7.4. Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei şi a mediului de afaceri
În felul în care a fost conceput, proiectul nu poate avea decât un efect favorabil, atât asupra dezvoltării zonei cât şi a mediului de afaceri.
După ceea ce s-a arătat, 85 % din materiile prime din care sunt alcătuite reţetele furajere sunt furaje produse pe plan local: porumb, orz, şrot de soia şi şrot de floarea soarelui, iar pentru realizarea economică a acestora, prin practicarea unui asolament raţional, este necesară o suprafaţă de cca. 100 ha teren arabil. Fie că sunt produse în cadrul aceleiaşi exploataţii agricole, fie că sunt cumpărate de la alţi producători agricoli, este stabilită o legătură funcţională între producţia agricolă şi cea avicolă a zonei, legătură întărită şi prin gunoiul de pasăre, cel mai valoros pe scara producţiei zootehnice, care va mări fertilitatea agricolă a zonei respective, fără însă a o polua, ca în cazul altor exploatări zootehnice (exemplu, creşterea industrială a porcilor sau chiar creşterea păsărilor în baterii).
Chiar dacă este o crescătorie relativ mică, această fermă avicolă familială asigură locuri de muncă pentru patru persoane, care realizează însă o productivitate a muncii foarte ridicată: 1,8 milioane ouă, în valoare de patru miliarde lei, adică un miliard lei pe lucrător (cca. 27,5 mii euro).
Ferma îşi propune să realizeze produse finite care pot fi livrate direct pieţii, fără a include intermediari în relaţia producător – piaţă. Practic, ferma poate livra pieţii ouă foarte proaspete, dietetice, producţia unei zile putând ajunge pe piaţă în ziua următoare. Ţinta producţiei de ouă se adresează consumatorilor din cel mai apropiat centru urban, inclusiv prin marile magazine cu autoservire, ceea ce contribuie la o aprovizionare a populaţiei cu produse de o valoare recunoscută, deoarece doar ouăle şi laptele, dintre toate produsele alimentare, sunt considerate drept alimente complete, care conţin toţi factorii nutritivi necesari organismului; ca dovadă, viaţa şi dezvoltarea normală la sugari şi a embrionilor din ou este perfect menţinută, în mod miraculos, numai cu aceste două alimente.
< !––nextpage––>
8. Proiecţii financiare şi indicatori financiari
8.1. Prognoza veniturilor
Produsul
|
UM
|
Cantitate
|
Preţ mediu
|
Total
|
||
Lei
|
Eurocenţi
|
Mil. lei
|
Mii euro
|
|||
Ouă de găină
|
mii buc.
|
1.725
|
2.200
|
6
|
3.795
|
103,9
|
Pastă comestibilă de ouă
|
kg
|
4.262
|
33.300
|
90
|
141
|
3,9
|
Găini reformă (cotă pe an, 16.540 x 81,25)
|
kg
|
13.440
|
20.00
|
55
|
268
|
7,4
|
Gunoi de grajd (380 x 81,25)
|
kg
|
308.000
|
500
|
1,37
|
154
|
4,2
|
Total venituri
|
x
|
x
|
x
|
x
|
4358
|
119,4
|
Cheltuiala
|
UM
|
Cantitate
|
Preţ mediu
|
Total
|
||
Lei
|
Eurocenţi
|
Lei
|
Eurocenţi
|
|||
Puicuţe de 16 săptămâni (cota parte pe an, 8000 x 81,25)
|
Cap.
|
6500
|
130.000
|
3,56
|
845
|
23,15
|
Furaje combinate total
|
tone
|
292
|
x
|
x
|
1.848,6
|
50,92
|
d.c. – reţeta 21-4
– reţeta 21-5
|
tone
tone
|
11
281
|
5.475
6.400
|
150
175
|
60,2
1.798,4
|
1,65
49,27
|
Paie pentru aşternut
|
tone
|
4
|
3.000
|
8,2
|
12
|
0.32
|
Energie electrică
|
KWh
|
26.000
|
4.000
|
11
|
104
|
2,85
|
Medicamente şi dezinfectante (15 lei/ou)
|
x
|
x
|
x
|
x
|
27
|
0.74
|
Salarii
|
salariaţi
|
2
|
100
|
2,74
|
200
|
5,46
|
Amortisment
|
x
|
x
|
x
|
x
|
146
|
4
|
Cheltuieli indirecte (3 %)
|
x
|
x
|
x
|
x
|
101,2
|
2,77
|
Total costuri
|
x
|
x
|
x
|
x
|
3.299
|
90,38
|
Cheltuieli sortare – ambalare
|
x
|
x
|
x
|
x
|
139
|
3,82
|
Total general costuri
|
x
|
x
|
x
|
x
|
3.438
|
94,20
|
Total general venituri
|
x
|
x
|
x
|
x
|
4.358
|
119,4
|
Profit brut total
|
x
|
x
|
x
|
x
|
920
|
25,20
|
Rata profitului
|
%
|
x
|
x
|
x
|
26,7
|
26,7
|
8.3. Calculul costurilor de producţie, al preţului de vânzare şi profitului brut pentru produsul ou
Specificare
|
%
|
Costuri de producţie
|
|
Lei/ou
|
Eurocenţi/ou
|
||
Costul puicuţelor de 16 săptămâni (130.000 lei cotă pe an)
|
25,6
|
463,0
|
1,27
|
Costul furajelor (160 g/ou)
|
56,4
|
1.018,4
|
2,79
|
Paie pentru aşternut
|
0,4
|
6,6
|
0,02
|
Energie electrică
|
3,2
|
57
|
0,15
|
Apă potabilă
|
0,2
|
2,8
|
0,01
|
Medicamente
|
0,8
|
14,8
|
0,04
|
Salarii
|
5,9
|
104,6
|
0,30
|
Amortismente
|
4,4
|
80
|
0,22
|
Cheltuieli indirecte
|
3,1
|
55,5
|
0,15
|
Total costuri de producţie
|
100
|
1.807,7
|
4,95
|
Costuri de sortare – marcare – ambalare
|
76,3
|
0,21
|
|
Costuri totale la poarta staţiei de sortare
|
1.884
|
5,16
|
|
Producţie secundară (pastă ouă, găini reformă, gunoi)
|
144
|
0,39
|
|
Preţ real la poarta staţiei de sortare
|
1.740
|
4,77
|
|
Preţ de vânzare
|
2.200
|
6,03
|
|
Profit realizat
|
460
|
1,26
|
|
Rata profitului
|
%
|
26,5
|
26,5
|
Am prezentat ambele calculaţii, rezultând că o rată a profitului de peste 26 % este posibilă, în condiţiile unui management corect şi ale fabricării furajelor combinate într-o instalaţie simplă, de către fermier.
Notă: Celelalte puncte (de la 6.3 la 6.6.13) intră în competenţa unui specialist în materie financiară.
Referitor la construcţiile anexă, acestea se reduc la două: micro-FNC pentru producţia de nutreţuri combinate şi mico-staţia de sortat ouă, fiecare dintre acestea cu depozitele aferente.
Rămâne la aprecierea fermierului şi a constructorului dacă mai sunt necesare următoarele construcţii-anexă:
- Gospodăria de apă, mai ales dacă aprovizionarea cu apă se face dintr-un foraj propriu;
- Siloz exterior pentru depozitarea furajelor, înainte de a fi distribuite în hală;
- Bazin de purificare (fosă septică);
- Platformă pentru dejecţii.
În studiu s-au făcut referiri la aceste construcţii-anexă, însă, după caz, ele pot fi realizate sau nu.
De asemenea, două dintre dotări, care au fost luate în calcul, pot fi omise la realizarea obiectivului:
Rezolvarea mai economică, referitoare la aceste două dotări, poate fi făcută prin organizarea între-un grup profesional (cooperativă) a mai multor producători de ouă din aceeaşi zonă, caz în care este posibilă realizarea în comun a acestor utilităţi, inclusiv producerea puicuţelor şi asigurarea cerealelor şi oleaginoaselor. Astfel de cooperative sunt foarte numeroase în ţări cu avicultură dezvoltată şi este una dintre soluţiile cele mai bune pentru aprovizionarea cu furaje şi material biologic,dar şi de valorificare superioară a producţiei.
< !––nextpage––>
< !––nextpage––>
LISTA CU FURAJE, NUTREŢURI COMBINATE ŞI ADITIVI FURAJERI
< !––nextpage––>
Produsul
|
UM
|
Cantitate
|
Preţ mediu
|
Total
|
||
Ron
|
Eurocenţi
|
Ron
|
Mii euro
|
|||
Ouă de găină
|
buc.
|
1.725.000
|
0,38
|
655.500
|
||
Pastă comestibilă de ouă
|
kg
|
4.262
|
3,66
|
15.600
|
||
Găini reformă (cotă pe an, 16.540 x 81,25)
|
kg
|
13.440
|
2,20
|
29.568
|
||
Gunoi de grajd (380 x 81,25)
|
kg
|
308.000
|
0,06
|
18.480
|
||
Total venituri
|
x
|
x
|
x
|
x
|
719.148
|
Cheltuiala
|
UM
|
Cantitate
|
Preţ mediu
|
Total
|
||
Ron
|
Eurocenţi
|
Ron
|
Eurocenţi
|
|||
Puicuţe de 16 săptămâni (cota parte pe an, 8000 x 81,25)
|
Cap.
|
6500
|
20,0
|
130.000
|
||
Furaje combinate total
|
tone
|
292
|
x
|
x
|
362.800
|
|
d.c. – reţeta 21-4
– reţeta 21-5
|
tone
tone
|
11
281
|
1,05
1,25
|
11.550
351.250
|
||
Paie pentru aşternut
|
tone
|
4
|
0,40
|
1.600
|
||
Energie electrică
|
KWh
|
26.000
|
0,45
|
11.700
|
||
Medicamente şi dezinfectante (15 lei/ou)
|
x
|
x
|
x
|
x
|
2.970
|
|
Salarii
|
salariaţi
|
2
|
12.000
|
24.000
|
||
Amortisment
|
x
|
x
|
x
|
x
|
16.060
|
|
Cheltuieli indirecte (3 %)
|
x
|
x
|
x
|
x
|
11.120
|
|
Total costuri
|
x
|
x
|
x
|
x
|
560.250
|
|
Cheltuieli sortare – ambalare
|
x
|
x
|
x
|
x
|
15.290
|
|
Total general costuri
|
x
|
x
|
x
|
x
|
575.540
|
|
Total general venituri
|
x
|
x
|
x
|
x
|
719.148
|
|
Profit brut total
|
x
|
x
|
x
|
x
|
143.608
|
|
Rata profitului
|
%
|
x
|
x
|
x
|
24,9
|
Specificare
|
%
|
Costuri de producţie
|
|
Ron/ou
|
|||
Costul puicuţelor de 16 săptămâni (130.000 lei cotă pe an)
|
23,2
|
0,0753
|
|
Costul furajelor (160 g/ou)
|
64,8
|
0,2103
|
|
Paie pentru aşternut
|
0,3
|
0,0009
|
|
Energie electrică
|
2,0
|
0,0067
|
|
Apă potabilă
|
0,1
|
0,0004
|
|
Medicamente
|
0,5
|
0,0017
|
|
Salarii
|
4,3
|
0,0139
|
|
Amortismente
|
2,9
|
0,0093
|
|
Cheltuieli indirecte
|
1,9
|
0,0064
|
|
Total costuri de producţie
|
100
|
0,3249
|
|
Costuri de sortare – marcare – ambalare
|
0,0088
|
||
Costuri totale la poarta staţiei de sortare
|
0,3337
|
||
Producţie secundară (pastă ouă, găini reformă, gunoi)
|
0,0293
|
||
Preţ real la poarta staţiei de sortare
|
0,3044
|
||
Preţ de vânzare
|
0,3800
|
||
Profit realizat
|
0,0756
|
||
Rata profitului
|
%
|
24,8
|
Politica agricolă comună 2007 – 2013
________________________________________________________________________
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – program de dezvoltare a spaţiului rural românesc:
- se adresează nevoilor mediului rural,
- vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare socio-economică a României faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene,
- îndeplineşte cerinţele de dezvoltare rurală în contextul dezvoltării durabile
- complementar programelor operaţionale finanţate din fonduri structurale (POS, POR).
Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013- măsuri grupate în patru priorităţi:
- Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier (Axa 1),
- Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a zonelor rurale (Axa 2),
- Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale (Axa 3),
- Promovarea iniţiativelor locale de tip Leader (Axa 4).
sursa: http://surviving-home.blogspot.com/p/model-proiect-ferma-de-gaini-outoare.html#ixzz2HKPY9BPw
Originally posted 2013-01-07 23:55:26.
Fundaţii, Subsoluri / Demisoluri, Camere Tehnice, Beciuri / Pivniţe / Crame
HIDROIZOLATII DEFINITIVE
Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii nu doar produse.
Impermeabilizari 100% de betoane, sape si tencuieli. Garantii de 10-60 de ani. Pardoseli. Solutii anti-condens, anti-mucegai, anti-igrasie.
Reparații la terase
HIDROIZOLATII DEFINITIVE
https://terase.afacereamea.ro/
Pentru terasele de bloc sau de birouri acoperite cu membrane bituminoase cele mai potrivite produse de reparatii sunt IMPERMIX PU. Aveti garantii adevarate de 10-35 de ani. Practic sunt inerte la influentele de mediu iar durata lor de viata este nelimitata.
Programati-va acum interventia pe terase ca sa nu fie prea tarziu.
Hidroizolare balcoane, terase, trotuare, băi şi bucătării
HIDROIZOLATII DEFINITIVE
Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii pentru balcoane si terase.
Hidroizolare Perfecta la terase si balcoane. Garantii reale de la 10 pana la 100 de ani.
Proiectul Răsuceni
Aflați despre proiectul de ridicare din sărăcie a unuia din cel mai sărace sate din România. Contribuiți cu resurse, idei, instrumente…
DIN CE AI POTI FACE RAI
Niciun comentariu până acum