Erwin Albu, un agricultor din Codlea, judeţul Braşov, a dorit să demonstreze că românii sunt cinstiţi şi chiar dacă fructele, legumele, ouăle sau florile lui nu au preţul afişat, cumpărătorii lasă o anumită sumă de bani drept contravaloare.Modalitatea aceasta de vânzare se numeşte „howlala” în germană. Erwin Albu a văzut în satele din Germania cum fermierii îşi lasă marfa nesupravegheată la poartă, să se vândă de la sine, în timp ce ei lucrează pământul.

Erwin a pus bazele „autoservirii pentru oameni cinstiţi”. Clienţii îşi aleg fructele şi legumele, le cântăresc şi „donează” o anumită sumă de bani, cât consideră ei că ar trebui să coste produsele. Erwin le pune la dispoziţie oamenilor chiar şi bicicleta lui pentru a-şi duce produsele acasă şi până acum, niciun client nu a furat de pe taraba lui. El a lăsat pe timpul nopţii marfa la poartă, iar dimineaţa a găsit în cutia poştală 18 lei. După un experiment de o zi, Erwin a câştigat 120 de lei şi se declară mulţumit de rezultatele experimentului „social”.

„În România, după ce că au fost oropsiți deja de invazia de supermarketuri cu mărfuri de import și fiscalizări peste fiscalizări și standarde europene și reguli, deja le este frică țăranilor să mai scoată un sac de cartofi la poartă să poată să vândă să își mai plătească vreo taxă sau vreun medicament. Tocmai asta este soluția pentru a contracara supremația absolut periculoasă a supermarketurilor și pentru salvarea satului românesc, a țăranilor și micilor gospodari: achiziționarea de produse locale, lanț scurt de desfacere, deschiderea a cât mai multor puncte de vânzare din gospodării și reglementarea minimală a acestui tip de comerț de subzistență, fără a mai da bătăi de cap și coșmaruri celor care vând un kilogram de cartofi din grădina proprie”, spunea Albu după ce a revenit din Germania.

În luna martie, Erwin Albu a anunțat că renunță să mai plătească taxe și impozite autorităților locale din Codlea, orașul său de reședință. În schimb, Albu a spus că va presta muncă în folosul comunității. Decizia sa este motivată de faptul că banii vărsați la buget îi pot tenta pe aleșii locali.

Erwin Albu, VÂNAT de autorităţi. Ce se întâmplă cu autoservirea din gospodărie

 

În urmă cu câteva zile, ştirea despre agricultorul care voia să demonstreze că şi românii sunt cinstiţi făcea furori în toată presa.

Erwin Albu a văzut în satele din Germania cum fermierii îşi lasă marfa nesupravegheată la poartă, să se vândă de la sine, în timp ce ei lucrează pământul. A implementat acest lucru şi în România. chiar dacă fructele, legumele, ouăle sau florile lui nu au preţul afişat, cumpărătorii lasă o anumită sumă de bani drept contravaloare, punând în acest fel bazele „autoservirii pentru oameni cinstiţi”. Clienţii îşi aleg fructele şi legumele, le cântăresc şi „donează” o anumită sumă de bani, cât consideră ei că ar trebui să coste produsele.

Numai că autoritățile nu au primit cu aceeași bucurie vestea deoarece, proprietarul acestui mic business nu plătește taxe la primărie pentru ocuparea spatiului public. În acest sens, Primăria Codlea i-a trimis o somație prin care este avertizat să își plătească de urgență taxele și să își obțină atestatul de producător.

Erwin Albu a trimis un email catre persoanele care l-au somat în care își exprimă dezamăgirea despre eforturile autorităților în a sprijini micii comercianți împreună cu întrebari legate de temeiul legal ce ține de corectitudinea cerințelor din somație.

Mai jos aveți răspunsul acestuia cât și somația de la primărie:

„Confirm prin prezenta ca am primit somatia dumneavoastra cu numar 13473/19.06.2015. Va anunt cu mare mahnire ca nu ati inteles nimic din ceea ce se intampla in municipiul pe care il administrati vremelnic.

De peste o saptamana, o tara intreaga se uita cu mare respect si admiratie la comunitatea noastra si la felul in care cetatenii simpli stiu sa se comporte intre ei. Nu imi amintesc cand s-a mai vorbit in ultima vreme despre municipiul Codlea cu atata apreciere. Este un experiment civic prin care aratam lumii cum suntem cu adevarat ca popor si prin care incercam sa gasim solutii pentru micile gospodarii si care a luat o amploare de neimaginat ca ecou de sustinere in societatea romaneasca.

Din surplusul din gospodarie, din munca mea taraneasca, am expus la poarta niste produse agricole, flori, legume, fructe si altele derivate, si am invitat oamenii sa se autoserveasca cu toata increderea si bunacredinta, iar daca acestia considera, pot lasa o mica donatie in cutia postala. Am numit acest experiment de un real succes pana in prezent: ”Autoservirea din gospodarie pentru oameni cinstiti”. Peste tot in Europa civilizata se practica aceasta activitate de subzistenta, dar in Romania autoritatile stiu sa innabuseasca orice initiativa care nu trece printr-un filtru ultrabirocratic. Poporul roman este hulit a fi un popor necinstit, iar tocmai aceasta actiune scoate in evidenta ceea ce autoritatile incearca sa blocheze: solidaritatea si cinstea populara si solutiile alternative cetatenesti.

Referitor la ocuparea domeniului public pentru care ma somati sa efectuez in regim de urgenta demersuri privind achitarea taxelor, pentru ca am expus niste produse taranesti la poarta, va rog si eu respectuos sa trimiteti inspectorii primariei, pentru a-si justifica si acestia existenta, sa constate si sa calculeze ”de urgenta” impunerile de plata.

Referitor la invitatia de a obtine certificatul de producator agricol, va atrag atentia ca va depasiti competentele de unitate administrativ-teritoriala, din urmatoarele motive:

– eu nu efectuez absolut nicio activitate comerciala la adresa mentionata, produsele taranesti expuse la poarta nefiind expuse la vanzare, neexistand vreun pret impus, oricine putand sa se serveasca dupa bunul plac. Donatia lasata in cutia postala este benevola si poate sa aiba sau poate sa nu aiba de-a face cu expunerea de produse taranesti.

– impuneti obtinerea unui certificat de producator agricol, insa omiteti cu rea-credinta sau din nestiinta grava ca exista si alte forme de organizare prin care micii intreprinzatori pot activa. Printre acestea, mentionez activitatea de desfacere directa din gospodarie, reglementata la nivel european, dar nepromovata si chiar vitregita de catre autoritati, tocmai pentru a ingreuna orice initiativa care sa inlesneasca supravietuirea taranului si a micului producator roman.

– va aduc aminte, ca acum aproximativ o luna am purtat o convorbire telefonica concludenta cu unul din cosemnatarii somatiei dvs., consilier in cadrul Primariei Codlea, prin care acesta imi explica, conform legii, ca obtinerea certificatului de producator agricol se poate face doar in legatura directa cu productia agricola aferenta unui teren aflat in circuit agricol, nicidecum pentru niste ceapa sau niste flori cultivate in propria curte, casa sau balcon. Asadar ce incercati sa imi impuneti acum?

Cu mare mahnire,

Erwin Albu,

Cetatean pasator si taran urban”

Erwin Albu, omul care a arătat că românii sunt cinstiți, a fost AMENDAT de autorități. Motivul? Autoservirea din gospodărie

FOTO: Transilvania Reporter

Erwin Albu este agricultorul din Codlea care a dorit și a reușit să demonstreze că românii sunt cinstiți.

Acesta a pus în practică un experiment, în care a lăsat marfa la poartă, iar cei care voiau să le cumpere, lăsau o anumită sumă de bani ca și contravaloare, în funcție de cât credeau că face marfa achiziționată.

Oamenii își cântăresc singuri marfa și stabilesc prețul. În tot acest timp, produsele sunt lăsate nesupravegheate.

Erwin Albu s-a arătat încântat de rezultatele acestui experiment. „Românii au dovedit că sunt mai cinstiți decât faima lor negativă. Și au venit oameni din toate părțile țării, nu doar din zonă. Cele câteva exemple negative au fost clar puse în umbră de marea majoritate a „clienților cinstiți”. În  primele două săptămâni, beneficiind și de o mediatizare foarte mare, în cutia poștală s-au adunat 3.000 de lei. Este copleșitor și sunt deosebit de încântat de rezultatul experimentului”, a spus el pentru Transilvania Reporter.

Așa cum se întâmplă, însă, de foarte multe ori, autoritățile au găsit de cuviință să-i pună bețe-n roate cetățeanului pe care, teoretic, îl deservesc.

„Mă așteptam ca autoritățile să nu priceapă experimentul de la Codlea, pentru că iese din paradigma acestora, dar nu mă așteptam să caute nod în papură. Pentru că asta au făcut și demonstrează că autoritățile nu sprijină inițiativele alternative. Nici după trei săptămâni, de exemplu, nu au venit să constate ce sau dacă sau cât spațiu public ocup, deși i-am invitat să îmi trimită impunerea de plată. Ca să nu mai produc gâlceavă, am tras oricum toată marfa la limita fațadei, în dreptul porții, care am noroc să fie mai amplasată mai în spate decât fațada casei.

Mă tot întreb cui deservește o primărie, dacă se dovedește că nu comunității? Vorba unui ziarist din Brașov, acum trebuie să ne așteptăm că vor introduce o taxă pe publicitatea adusă orașului nostru de cinstea oamenilor care s-au autoservit. Apoi furia și rapiditatea cu care s-au sesizat oficial că „e ceva în neregulă”, mă duce cu gândul cât de nepregătiți sunt funcționarii publici și că trăiesc în lumea lor birocratică. În primul rând, eu nu fac un act de comerț. Cei care vin, lasă doar dacă vor bani în cutia poștală, ca o donație”, a spus el.

Cuantumul taxelor pe care Primăria Codlea i-l impută lui Erwin Albu se traduce prin 216 ore de muncă în folosul comunității, pe care cetățeanul spune că le va presta cu plăcere.

Acesta afirmă că va continua experimentul. Acesta spune că românii trebuie să înțeleagă că avem toate atuurile pentru a redeveni o țară puternică, trebuie doar să fie folosite.

„Consumerismul ne-a acaparat și pe noi ca țară. Rafturile supermarketurilor ne îmbie cu de toate. Ni s-a băgat în cap că nu mai avem nevoie de țărani, că nu mai avem nevoie de propria grădină, că trebuie doar să ne umplem coșul cu ce e pe rafturi.n. Ce putem face să nu dispară această „avuție națională” nevalorificată? Să ne găsim fiecare câte un țăran, să îi comandăm produse bune, să îi plătim un preț bun pentru ele și să evităm să ne tăiem singuri craca de sub picioare alegând confortul de moment al împinsului căruciorului prin supermarketuri. Să ne creăm alternative. Trebuie să sprijinim rețelele scurte de distribuție și să alegem să consumăm cât mai mult din regiunile noastre. Trebuie să fim mai deștepți, pentru că avem tot ce ne trebuie la îndemână”, a spus el.

Originally posted 2015-07-21 13:52:51.