Iată cum se pot cultiva două hectare pe unul singur cu ajutorul peturilor

Pentru agricultură este nevoie de suprafaţă – asta o ştie toată toată lumea. Ceea ce nu ştie toată lumea este că această suprafaţă nu trebuie să fie exclusiv legată de terenul avut la dispoziţie.

Deşi agricultura verticală se referă în general la mega structuri urbane – soluţii menite să asigure hrana megapolisurilor care extinzându-se şi unindu-se în spaţii continue înghit domeniul agricol dintre oraşele componente – principiile ei pot fi aplicate la nivelul oricărei grădini – astfel un hectar de grădină poate reprezenta mai mult de un hectar de cultură prin amenajarea unor “structuri” verticale – astfel hectarul de grădină poate deveni un hectar plus 25%, 35%, 50%… n% de cultură.

La nivelul grădinii aceste structuri pot fi compuse din PET-uri suspendate. Sticlele de plastic – PET (Polietilen tereftalat) – cel mai comun deşeu pe care îl “produc” gospodăriile din România – pot deveni recipiente uşor “prelucrabile” pentru a susţine cultura pe verticală a unor legume, zarzavaturi sau ierburi aromatice. Prelucrarea PET-urilor presupune nişte banale decupaje şi perforări iar “structurile” de care pot fi suspendate pot fi rasteluri, garduri sau pereţi.

Avantajele acestei soluţii – în esenţă de reutilizare a deşeurilor – sînt numeroase – de la multiplicarea suprafeţei de cultură pe aceeaşi parcelă ocupată, la economia de apă şi nu numai.

În funcţie de înălţimea “structurii” care susţine PET-urile, de numărul acestor structuri şi de densitatea PET-urilor pe fiecare “structură” suprafaţa câştigată creşte cu mai mult sau mai puţin – dar sigur creşte.

O parcelă de 10 000 m² poate oferi o suprafaţa de cultură de aproape 15 000 de m² prin simpla ridicare a unor structuri/perdele- înalte de 1,5 m şi lungi de 100 de metri din 2 în 2 metri, pe care să se suspende PET-uri transformate în ghivece de răsaduri – ar fi practic încă o jumătate de grădină (pe care nu se plăteşte impozit pe suprafaţa).

Suprafaţa cultivată poate egala sau chiar depăşi parcela deţinută în funcţie de cât de înaltă este făcută structura de care sînt suspendate PET-urile şi de cât de dense sînt aşezate atât perdelele cât şi capsulele în perdele.

Un alt avantaj al acestei metode îl reprezintă utilizarea mai eficientă a apei pentru stropitul plantelor ţinute în PET-urile transformate în ghivece. Prin forma lor – PET-urile încapsulează planta păstrând mult din apa care se evaporă prin sol.

Din suma de proiecte pe care le-am văzut – PET-urile pot fi folosite atât “în picioare” cât şi “culcat”. În ambele cazuri este nevoie de un decupaj lateral cât să permită întropducerea pământului şi a seminţelor sau bulbilor, şi mai departe de nişte perforări pentru a se introduce firele care vor asigura suspendarea “capsulei” de grindă, rastel, gard, perete etc.

Ce poţi cultiva în astfel de capsule? – cam orice plantă cu rădăcina sub 30 de cm, în primul rând diferite ierburi aromatice şi flori aromatico-medicinale care pot fi considerate culturi profitabile, în al doilea rând legume precum ceapa verde, verdeţuri precum leuştean, mărar, pătrunjel, etc.

Surse: Reosenbaum.com.br, La Bioguia (Facebook)

Mircea Marin › 31-03-2013