cânepăDespre cânepă se zice că are peste 20.000 de utilizări și că poate duce la dispariția foametei globale. Și totuși, România pare să nu fie interesată de revigorarea acestei culturi-minune

 

Astăzi, cânepa a devenit o cultură de nișă, fiind întinsă pe suprafețe foarte reduse – puțin peste 10.000 de hectare la nivelul întregii Uniuni Europene. Pentru comparație, porumbul este plantat, numai în România, pe o suprafață de peste 2,5 milioane de hectare. Multe cauze au stat la baza acestei pierderi în popularitate, însă cea mai nocivă, de departe, a fost interzicerea „în bloc“ și aproape peste tot în lume a culturilor de canabis, legiuitorii nefăcând diferența între speciile de cânepă industrială și cele cu conținut ridicat de THC – substanța psihoactivă din marijuana.

 

Din 1993 încoace, majoritatea statelor au reparat această anomalie. Nu și România, care abia în 2000 a introdus cânepa pe lista plantelor a căror cultivare era controlată strict de stat, fiind considerată drog. La noi, decăderea acestei industrii a venit de la sine, așa cum s-a întâmplat cu atâtea alte sectoare. Cultivatorii care și-au reprimit terenurile după 1989 s-au îndreptat spre alt tip de culturi, considerate mai profitabile, sau pur și simplu le-au lăsat de izbeliște. Totuși, prevederea legală amintită mai sus a fost cea care a dat lovitura de grație, iar atunci când autoritățile au modificat-o, după câțiva ani, a fost prea târziu – cu atât mai mult cu cât, ulterior, subvențiile agricole acordate în cazul acestei culturi s-au dovedit neatrăgătoare. Din fericire, nu toată lumea a fost de aceeași părere.

Doi ingineri și un economist fără niciun fel de experiență în agricultură (unul dintre ei, Dan Lăzărescu, tocmai plecase din acţionariatul Medicover) au înființat, în 2007, o companie de procesare a semințelor de cânepă (din care se fabrică uleiuri, suplimente nutritive, medicamente etc.)

Fabrica a fost înființată la Salonta, în județul Arad, în urma unei investiții de peste 1,5 milioane de euro.

De ce s-au limitat la procesarea semințelor și nu au făcut pasul firesc spre cultivare sau procesarea tulpinilor? Potrivit Oanei Suciu, managing partner în cadrul Canah, „la început, pe când eram mai optimiști, eram deciși să ne implicăm și în cultivare, să nu ne limităm la partea de procesare a seminței. Am cumpărat deci echipamente de ultimă generație, materia primă necesară, am adus un specialist din Italia, urmând ca proprietarii terenurilor, localnicii, să gestioneze culturile propriu-zise. Din păcate, interesul lor era direct proporțional cu investiția pe care o făcuseră, deci tindea spre zero. Acum, că avem o afacere solidă, atât de nișată, nu mai are sens să ne aventurăm într-un domeniu în care am dat chix o dată.“

În schimb, procesarea tulpinilor (utilizate în industria textilă și auto, între altele) rămâne unul din obiectivele Canah. Depinde însă de dezvoltarea culturilor locale. După cum povestește Oana Suciu, „noi avem trei hectare în arendă, pe jumătate din suprafață se întinde fabrica, iar pe restul luăm în considerare dezvoltarea unei capacități de procesare a tulpinilor. Doar că, până acum, nu ne-au reușit eforturile de impulsionare a cultivării în țară, iar să aduci tulpinele cu vaporul din China, așa cum procedăm cu semințele, nu rentează, din cauza volumului prea mare. Pentru a ne lansa și pe acest segment, am avea nevoie de o cultură localizată la maximum 100 de kilometri distanță.“

85% din producție, la export

În momentul de față, compania procesează circa 750 de tone de semințe și are venituri anuale de până la două milioane de euro, cu o marjă de profit de 5%. Cifre ce indică o afacere sănătoasă, neferită însă, de-a lungul timpului, de greutăți majore. „În 2010 am fost foarte aproape de închiderea fabricii, însă, din fericire, ne-am revenit. An de an am mers la toate târgurile importante de profil din străinătate. Inițial, nu eram convinși că aceasta este soluția, cu atât mai mult cu cât achitam câte 10.000 de euro pentru fiecare stand de prezentare. Totuși, eforturile au dat roade“, spune Oana Suciu. Așa se face că, în momentul de față, 80%-85% din producția Canah merge la export, sub trei forme: produse marcă proprie, produse cu marca importatorilor sau vrac (aici înregistrându-se cea mai mare cerere). De ce nu există în România o piață de desfacere rentabilă? În cuvintele reprezentantei Canah, „în țară nu avem decât doi distribuitori și câteva farmacii din afara marilor lanțuri. Când ne-am început activitatea, am avut un contract cu un astfel de lanț, însă ne-am dat seama repede că nu poate merge – fiind vorba de produse noi pe piață, omului trebuia să i se explice ce și cum, ceea ce farmaciștii nu pot face, fie pentru că nu cunosc proprietățile cânepei, fie pentru că sunt presați de management să vândă suplimente cât mai scumpe. În schimb, în magazinele naturiste vânzarea merge, probabil pentru că, în general, vânzătoarele de aici sunt sincer pasionate de acest tip de produse“.

Cerere este, dar ofertă – ioc

În ultimii ani, cânepa a început să fie exploatată mai degrabă pentru semințe, deci pentru uz alimentar, decât pentru fibră. Astfel, potrivit unui studiu publicat luna trecută, cererea anuală de semințe este, în Europa, de 12.000 de tone. Însă, din cauza lipsei culturilor, peste 50% din această cantitate trebuie importată din China. În cazul Canah, situația este și mai radicală. Potrivit Oanei Suciu, „noi importăm cam 90% din semințele ecologice, de aceea încurajăm dezvoltarea acestor culturi, pentru că din start noi am achiziționa toată producția de semințe“. Potrivit studiului sus-citat, utilizarea cânepei pentru uz uman are potențialul de a crește de peste o sută de ori în următorii ani.

74 de hectare de cânepă au fost cultivate anul trecut în România, de pe care s-au recoltat 33 de tone de plante, echivalentul a 1‰ din producția UE

45.000 de hectare erau cultivate cu cânepă în România anilor `80, țara noastră fiind cel mai mare producător european de la acea vreme

 

 

Sursa: www.capital.ro 12.06.2013


2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.

Articole asemănătoare

Reparații la terase

HIDROIZOLATII DEFINITIVE

https://terase.afacereamea.ro/

Pentru terasele de bloc sau de birouri acoperite cu membrane bituminoase cele mai potrivite produse de reparatii sunt IMPERMIX PU. Aveti garantii adevarate de 10-35 de ani. Practic sunt inerte la influentele de mediu iar durata lor de viata este nelimitata.

Programati-va acum interventia pe terase ca sa nu fie prea tarziu.

Aveți nevoie de ferestre și uși?

ferestre și ușiÎncercați să ne cereți o ofertă și nouă și veți primi comisioane. Discounturile pot fi de la 20% pînă la 60%. De ce? Deoarece ne putem permite avand o oferta completa și fiind importatori direcți de profile!

La unele comenzi de ferestre și uși, oferim gratuit plasele de insecte.

Facem contracte de întreținere / mentenanță. Intrați acum în parteneriate ce vă pot aduce câștiguri mari.

Aveți infiltrații?

Aveți treceri / străpungeri / penetrări de cabluri / țevi / conducte prin pereți, planșee și pardoseli ce manifestă infiltrații sa exfiltrații! Aveți fisuri prin pereți și pardoseli?

Etansare perfecta a strapungerilor si fisurilorAvem soluții corecte și complete.

Doar vizitați https://strapungeri.afacereamea.ro/ și puteți să găsiți produsele și soluțiile corecte pentru situația dvs concretă. Puteți și să vă abonați pentru discounturi și comisioane.

Proiectul Răsuceni

rasuceni

Aflați despre proiectul de ridicare din sărăcie a unuia din cel mai sărace sate din România. Contribuiți cu resurse, idei, instrumente…

DIN CE AI POTI FACE RAI