Cosmarul turistilor de pe litoral e mana cereasca pentru agricultori. Cum algele marine au sporit productivitatea culturilor cu pana la 50%

Cosmarul turistilor pe timp de vara, algele marine, pot fi adevarate comori pentru agricultori.

Fertilizantul, premiat la saloanele de inventica, este deja folosit la o ferma din Agigea.

Fermier: „Tot ce avem aici, in aceste silozuri, este faza finita, numai ca noi trebuie sa le procesam acum, sa le dam o forma estetica, dar el nu miroase ca ingrasamant, este ca un pamant propriu-zis.”

La Agigea, un fermier entuziast experimenteaza ingrasamantul pe baza de alge marine. I-a placut atat de mult ideea cu algele marine incat a devenit co-finantator al proiectului. A lucrat direct cu inventatorii fertilizantului si, impreuna, au gasit formula optima a ingrasamantului agricol: 50 la suta alge marine si cate 25 la suta namol si gunoi de grajd, trei ingrediente care practic nu costa nimic.

„Daca acest fertilizator va fi produs la scara industriala, gunoiul de grajd va fi cel care le va da cele mai mari batai de cap fabricantilor. Acestia vor trebui sa identifice fermele mari de animale, sa incheie contracte cu proprietarii si sa se asigure astfel ca vor avea cantitatile necesare pentru fabricarea ingrasamantului”, relateaza corespondentul ProTV Camelia Dontu.

In aceasta vara, fermierul a strans algele de pe plaja. Namolul provine de la regia de apa si canal Constanta dar inainte de a fi folosit este neutralizat. Fermierul a cultivat grau, porumb, floarea soarelui, rapita si orz si a descoperit ca pe solele unde a aruncat ingrasamant ecologic, productia a fost mai mare cu 30 la suta decat la culturile unde a folosit chimicale.

Romeo Capatana, fermier: „A fost un an secetos si, inca o data, alga si-a spus cuvantul. Are una dintre proprietati de a mentine umiditatea in sol, varianta unde am avut alga mai multa a dat productia cea mai mare.”

Proiectul, pornit in 2009 cu 400.000 de euro finantare de la norvegieni, a fost premiat la salonul de inventica de la Nurenberg. Cercetarile au continuat impreuna cu institutul de cercetari pentru pedologie si Universitatea Politehnica din Bucuresti, dar fondurile sunt insuficiente.

Maria Nastac, cercetator: „In primul rand, se vindeca pamantul, pretul de cost pe care noi nu l-am calculat este probabil scazut, pretul de cost al unui fertilizator obisnuit si toata lumea vrea acum sa traiasca bio, noi oferim o solutie pe mai multe planuri.”

Cercetatorii din Constanta au si un proiect al unei fabrici de ingrasamant ecologic pentru care spera sa obtina fonduri europene

sursa: Stirile PROTV

Originally posted 2015-12-22 09:38:14.