Cum au ajuns nişte tineri de la sat să aibă afaceri de sute de mii de lei

Puţin ajutor specializat, mai multă ambiţie şi perseverenţă: reţetă de succes pentru întreprinzătorii rurali. Cum au ajuns nişte tineri de la sat să aibă afaceri de sute de mii de lei?

Oana Pîrvan din Mehedinți nu s-a gândit niciodată că ar putea să câștige bani dintr-un talent deprins în copilărie, de la bunici. Absolventă a unei facultăți cu profil economic, nu a lucrat în domeniu, ci a preferat să cânte în cadrul unui ansamblu folcloric și să confecționeze din când în când costume populare. Cea din urmă activitate a devenit și principala, odată ce Oana și-a pierdut slujba de la ansamblul folcloric, care, în mod paradoxal, a fost primul mare client pentru afacerea sa.

„Mi s-a părut imposibil să achit factura pentru materiale, în valoare de 6.000 lei. Dar am livrat costumele și așa am intrat în afaceri, în februarie 2010“, povestește ea. După un an de activitate, atelierul „Acul și Ața“ a înregistrat o cifră de afaceri de 150.000 de lei, pe care Oana speră să o tripleze în următorii doi ani.

Prima dificultate a fost obținerea unei finanțări prin PNDR, pentru extinderea producţiei la alte accesorii cu specific popular. „Mi s-au cerut garanții mari și am pus casa, construită cu greu și nefinalizată. Am obţinut scrisoarea de confort necesară în ultima zi“, spune Oana. Odată depășite obstacolele, ea a început „să ţeasă“ un plan de viitor: pe termen scurt, va dezvolta site-ul magazinului și un magazin electronic pentru promovarea produselor atât pe piaţa internă, cât și pe cea externă. Pe termen lung, vrea să dezvolte o rețea de magazine în mai multe localități din țară. „Vrem să transpunem costumul popular în moda străzii“, spune Oana Pîrvan.

Aceasta este doar una dintre poveștile de succes din proiectul RURAL – Antreprenor, derulat de Fundatia Natională a Tinerilor Ma­nageri (FNTM). Timp de doi ani, 24 de consultanți regionali au făcut turul țării pentru a stimula inițiativa antreprenorială în mediul rural.  „Cu cât vor fi mai mulţi antreprenori de succes în România, cu atât mai repede vom depăşi perioada dificilă“, crede Marius Bostan, preşedintele FNTM.

Întoarcere la 180 de grade

„Am avut firma suspendată un timp, dar în urma parti­cipării la conferința de motivare din proiectul RURAL – Antreprenor, am redeschis-o, şi am schimbat domeniul de activitate, de la IT la arhitectură“, spune maramureșeanul Carlo Roberto Sereosan. Schimbarea i-a priit: are șase angajați și doi colaboratori. Va extinde serviciile, acoperind întregul județ.

Pentru alții, schimbarea a însemnat îndrăzneala de a trece din postura de angajat în cea de șef. Argeşeanca Melania Floroiu a fost concediată din postul de consilier juridic la o firmă de tricotaje. La scurt timp, l-a convins pe unul dintre clienți să deschidă un atelier şi a angajat 40 de persoane. A obţinut locul 3 în Topul Naţional al IMM-urilor pentru domeniul specific de activitate, iar la jumătatea lui 2011, afacerile „Textile Melania“ au depășit 250.000 de euro. „Pe termen lung, vreau să concep un produs destinat pietei interne de lux“, spune Melania.

Acum șase ani, soții Chitic au decis să construiască o „brânzărie“, după ce mai încercaseră o afacere cu un adăpost de animale. Au început cu 30 de oi, iar acum au de zece ori mai multe şi un plan de investiţii de 400.000 de euro pentru un adăpost modern, utilaje agricole şi o agropensiune.

„Lipsa cunoștințelor manageriale, a informațiilor și ideea că fondurile eu­ropene sunt doar pentru unii  sunt bariere pentru antrepre­norii din mediul rural“, spune Martizeta Gospodaru, expert consultant în afaceri, FNTM.

Cursa cu obstacole

Factorul demografic influenţează de asemenea gradul de reușită în afaceri la ţară: „tinerii în general și mai ales cei cu o educație formală au devenit minoritari în mediul rural“, spune Radu Limpede, expert consultant în afaceri, FNTM. La acest lucru se adaugă migrația tinerilor spre zonele urbane și străinătate.

Totodată, „bugetele locale austere, lipsa capitalului și resursele umane slab calificate“ fac aventura de manager la țară una și mai dificilă, spune expertul în afaceri Sorin Stănescu, FNTM.

Antreprenorii sunt descurajați şi de birocrație: „există o reticență în a aplica la fondurile structurale din cauza întârzierilor“, spune Sorin Mureșan, consultant regional pentru Maramureș. Din postura celui care „le-a pățit pe toate“, Ion Chitic acuză rezistența la nou, accesul greoi la credite și colaborarea cu funcționari nepregătiți. Totuși, spune el, „satul se dezvoltă, infrastructura se îmbunătătește și oportunitățile se înmulțesc, iar când aceste avantaje vor atrage, noi vom fi antreprenori rurali de succes, la noi acasă“. 

Sursa: www.capital.ro – 27.05.2012

Originally posted 2012-05-29 06:58:57.