Cultivă anghinare pentru energie

Este an de secetă şi criză economică, însă inginerul agronom Ştefan Poienaru are planuri mari pentru afacerile sale: culturi energetice cu plante medicinale. Proprietarul Agrofam Feteşti lucrează 19.000 de hectare de pământ în Bărăgan. Cele mai multe sunt cu grâu, însă a început şi un experiment neobişnuit cu anghinare.

Agricultura a fost mereu un domeniu în care nu poţi face un plan de afaceri strict. Asta pentru că, pe lângă riscurile aferente unei investiţii, mai ai de luptat şi împotriva capriciilor vremii.

„Producţia în 2009 va fi la jumătate faţă de anul trecut la toate culturile noastre“, caracterizează în câteva cuvinte doctorul în agronomie Ştefan Poienaru activitatea din agricultură. „Ne-am format deja o părere pentru că am început să recoltăm rapiţa şi am văzut producţia la orz“, continuă el.

Combustibil alternativ
Şi, pentru că în agricultură riscurile nu ţin doar de vreme, ci şi de piaţă, Poienaru s-a orientat de la grâu şi porumb către culturi tehnice: rapiţă, floarea soarelui şi, mai nou, anghinare – o plantă cunoscută pentru proprietăţile sale medicinale. Însă nu domeniul farmaceuticelor îl interesează pe Poienaru, ci biomasa pe care o poate obţine din această plantă.

Experimentul a început în toamna anului trecut, când a semănat prima cultură energetică de anghinare pe o suprafaţă de 1.000 de hectare.

Acum, omul de afaceri vrea să mai planteze alte 500 de hectare, urmând ca în doi-trei ani să ajungă la 5.000 de hectare în total. „Cred în acest proiect. Culturile energetice pot fi o alternativă, ele nu intră în concurenţă cu producerea hranei pentru că încă avem 3,5 milioane de hectare necultivate în România“, susţine antreprenorul din sectorul agricol.

El se bazează însă pe cifre. Astfel, la 1.000 de hectare de anghinare se realizează o producţie de 20.000 de tone din care apoi se fabrică peleţi (combustibili solizi, de dimensiuni mici). Iar două kilograme de peleţi reprezintă echivalentul unui litru de motorină. În plus, cultivarea anghinarei mai are şi alte avantaje.

„Este o plantă care rodeşte mai mulţi ani, valorifică terenurile proaste, nu are nevoie de îngrăşăminte şi nu se fură. Profitabilitatea la hectar este de 700 de euro net, pe când la grâu este de 50 de euro“, exemplifică omul de afaceri.

Întregul experiment, numit Green Energy, s-a concretizat într-un parteneriat cu Universitatea Agricolă din Vonos, Grecia, la care Poienaru deţine 50% din acţiuni, el fiind şi administrator. De asemenea, anul acesta omul de afaceri, împreună cu partnerii săi, va începe şi construcţia fabricii de peleţi, întreaga investiţie fiind estimată la trei milioane de euro.

Două milioane de euro, investiţii în zootehnie

Ştefan Poienaru are investiţii importante şi în zootehnie. În 2003, acesta a considerat că trebuie să eficientizeze terenurile pe care le lucrează, dar şi proprietăţile holdingului agricol. „Avem multe produse secundare, dar şi păşuni ocazionale atunci când recoltăm“, explică el decizia de a înfiinţa o fermă de 5.000 de ovine, iar mai apoi una de 2.000 de caprine.

Deşi zootehnia nu este atât de rentabilă pe cât şi-ar dori, Poienaru a investit în ultimii doi ani în utilaje moderne, într-un abator, într-o fabrică de procesare a laptelui şi în ecologizarea unei păşuni, pentru a putea vinde produse bio. Spune că acum mai are de rezolvat desfacerea, având în proiect deschiderea unui lanţ de magazine în Ialomiţa şi în Călăraşi. „Este mult mai greu să vinzi în capitalism decât să produci, acesta este paradoxul“, spune el.

Carte de vizită
Ardeleanul Ştefan Poienaru (63 de ani) a lucrat în agricultură toată viaţa şi spune, fără modestie, că face această meserie foarte bine. A avut şansa să lucreze mari exploataţii agricole în Balta Ialomiţei înainte de 1990, dar şi după aceea, când a continuat activitatea, dar ca om de afaceri.

A început cu 140 de hectare, ajungând în prezent la 19.000 de hectare, toate sub umbrela holdingului Agrofam, al cărui proprietar este. Cifra de afaceri realizată la finalul anului 2008 a fost de 24 de milioane de euro, în creştere cu aproximativ 50% faţă de anul precedent.

Autor: Alexandra Irimiea