La anul se dă undă verde la vânzarea de terenuri agricole către străinii persoane fizice, ceea ce ar putea conduce la o creştere spectaculoasă a preţului pământului, crede evz.ro.

De la an la an, pământul pentru agricultură se scumpeşte, iar samsarii vor să pună mâna pe cele mai bune loturi, pentru a le vinde la suprapreţ sau pentru a construi ansambluri rezidenţiale, aproape de marile oraşe.

În prezent, cele mai bune hectare de teren arabil de la noi costă între 500 şi 3.000 de euro. Un teren bun, situat în lunca Siretului, se vinde în Bacău cu 1.000-1.500 de euro/hectar. În Ialomiţa, preţul pe hectar urcă la 2.000 de euro. Preţul se va dubla, după ce, de la 1 ianuarie 2014, străinii persoane fizice vor putea achiziţiona direct terenuri agricole, după cum estimează preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu (foto).

Cei care investesc azi un euro în teren arabil pot câştiga în câţiva ani zece euro, dacă ţinem cont că în alte ţări preţurile sunt de 10-15 ori mai mari. Astfel, achiziţia de terenuri agricole este investiţia momentului.

 Profit mare, investiţii mici

Dacă ţinem cont şi de costurile mici cu forţa de muncă şi preţul mic pentru un hectar, nu e de mirare că străinii se dau în vânt după pământul românesc. Numai că în lipsa unei legislaţii care să promoveze dezvoltarea agricolă, unele investiţii sunt strict speculative. Laurenţiu Baciu spune că străinii sunt susţinuţi de guvernele şi băncile din ţările de origine pentru a cumpăra terenuri în România. Francezii, de exemplu, au dobânzi preferenţiale, care ajung şi la 1%. Şi italienii au beneficiat de sprijin, iar acum administrează cele mai bune terenuri din Ardeal. Din păcate, aşa cum arată datele APIA, suprafeţe uriaşe sunt lăsate pârloagă.

Deşi pare o investiţie speculati-vă excelentă, evoluţia estimată a preţului hectarului agricol poate genera o realitate îngrijorătoare pentru economia locală. Baciu îi îndeamnă pe români să nu îşi vândă pământurile. „Strănii vin la noi, cumpără teren ieftin şi obţin producţii bune cu cheltuială mică. Recolta o vând în ţările de origine, pe bani grei, iar România nu va mai putea asigura necesarul de alimente pentru populaţie”, spune el.

De cealaltă parte, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, nu se aşteaptă să apară vreun şoc din punct de vedere al preţurilor, după liberalizarea pieţei funciare în 2014. Circa 30% din terenurile agricole sunt deţinute de orăşeni, care, dacă le-ar vinde, ar trăi mai bine, consideră el.

 Statul care l-a luat pe „NU SE POATE” în braţe

În alte ţări, guvernele au luat măsuri pentru a preîntâmpina vânzarea masivă a terenurilor agricole către străini. În Ungaria, cu toată împotrivirea celor de la Bruxelles, autorităţile au adoptat o măsură extremă: vânzarea terenurilor agricole către străini se pedepseşte cu închisoarea. În Polonia, cei care vor să devină proprietari, trebuie să fie rezidenţi de cel puţin 5 ani şi să aibă experienţă serioasă în agricultura poloneză.

În România, străinii pot cumpăra terenuri agricole, dinainte de 2007. Fac un SRL cu 30 de euro prin care cumpără terenuri de zeci de mii de euro, după cum spune Achim Irimescu.

Dar înainte de-a cumpăra, află care sunt cele cinci lucruri de care trebuie să te fereşti

agrointel.ro