Capsunile si medicina traditionala

Exista, in prezent, nenumarate soiuri (peste 600) apartinand genului Fragaria, cu capsune de diferite dimensiuni si arome, toate obtinute in timp, prin incrucisari succesive, din capsunul de padure ( Fragaria vesca), ale carui fructe erau cunoscute si consumate inca din epoca pietrei. Romanii le foloseau in alimentatie, dar si in produsele cosmetice, gratie parfumului lor placut. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, botanistul Antoine Nicolas Duchesne a observat ca se obtin capsune foarte frumoase daca se cultiva capsun de Chile (Fragaria chiloensis), cu fructe mari, albe, cunoscute de mult timp de amerindieni, langa un capsun de Virginia (Fragaria virginiana), obtinandu-se, astfel, un hibrid, cu aroma de ananas (Fragaria xananassa). Aceasta specie a inceput sa fie cultivata intens in Olanda, Germania si Marea Britanie si, la ora actuala, este cea mai cunoscuta in intreaga lume. Cam in aceeasi vreme, in Franta, in regiunea Plougastel (Bretania), din Fragaria xananassa si o specie de capsun pitic mediteraneean s-au obtinut soiuri mai putin pretentioase la conditiile de umiditate si cu fructe lunguiete, intens colorate, foarte bune la gust, (asemanatoare, din acest punct de vedere, cu fragii salbatici), dar mai putin rezistente dupa recoltare.

La jumatatea secolului al XX-lea, in Europa, Belgia (regiunea Wepion) devine una dintre cele mai mari producatoare de capsune, in timp ce, la nivel mondial, Statele Unite ale Americii (California) dobandesc acest statut, pe care il pastreaza si in prezent, cu o productie de peste un milion de tone de capsune, pe an. In anii 2000, SUA sunt urmate, in acest clasament, de Spania, Coreea de Sud, Japonia, Polonia, Germania etc.

Uniunea Europeana, in 2004 si in 2009, a acordat Certificatul “Indicatie Geografica Protejata”, pentru capsunul din Perigord (Franta) si, respectiv, capsunul din Kaszuby (Polonia), prin care se recunoaste calitatea exceptionala a acestor fructe, cu o aroma foarte pronuntata si un gust dulce, inconfundabil.

Din punct de vedere botanic, capsuna este un fruct fals, deoarece ceea ce noi consumam este, de fapt,  receptaculul carnos al florii de capsun, adica acea portiune care formeaza un fel de ax al florii, ingrosat in partea superioara. Adevaratele fructe ale capsunului sunt achenele, adica semintele uscate, dispuse regulat, in mici alveole, pe suprafata capsunelor pe care le mancam.

Benificiile consumului de capsune

• Capsunele, fructe favorite pe toata durata verii, sunt foarte bogate in vitamina C, fiind unul dintre cei mai puternici antioxidanti.
• Asociate altor fructe si legume, capsunele favorizeaza absorbtia fierului in organism, ceea ce este, in mod deosebit, in avantajul celor care mananca putina carne.
• Contin, de asemenea, vitamina A  si vitamina B9 (acidul folic), acesta din urma, important pentru femeile insarcinate.
• Capsunele sunt bogate in oligo-elemente, sub forma de saruri de potasiu (care sustin activitatea sistemului nervos) si impiedica fixarea in exces a sodiumului si a calciului in oase.
• Combat stresul prin aportul de magneziu.
• Combat efectele insolatiei.
• Contin substante anticancerigene (se recomanda 1-2  cesti de capsune/zi).
• Protejeaza organismul de maladiile cardio-vasculare. Cercetarile au aratat ca un consum regulat de capsune (cel putin o portie pe saptamana) previne ateroscleroza.
• Sucul de capsuni scade colesterolul “rau” (LDL).

Capsunele in medicina traditionala

In timp, din Antichitate si pana in prezent, prin conservarea invataturilor extrase din experienta directa, capsunelor le-au fost atribuite nenumarate proprietati curative:

• In 1653, botanistul Nicholas Culpeper, in cartea sa, “English Physician and Herbal”, sustine ca sucul de capsuni calmeaza ochii inrositi si umflati;
• In 1931, Sophia Emma Magdalene Grieve, in “Modern herbal”, prezinta beneficiile cosmetice ale capsunelor. De exemplu, o capsuna zdrobita pe fata, indata dupa spalare, cand porii sunt deschisi, albeste pielea si calmeaza arsurile solare usoare, iar sucul tinut in gura cinci minute indeparteaza petele de pe dinti.
• Capsunele stimuleaza ficatul, purifica sistemul digestiv si au proprietati antibacteriene.
• Elimina pietrele mici de la rinichi, calmeaza artrita, reumatismul si guta.
• Sunt un excelent agent anti-imbatranire. Betacarotenul protejeaza epiderma si ii permite o mai buna respiratie.
• 500 g capsune, consumate in trei reprize, pana la pranz, pe stomacul gol, elimina oxiurii.
• Decoctul de frunze/radacini de capsun (40-50g/litru de apa), baut in sase reprize, intr-o zi, combate diareea si inflamatia vezicii urinare.
• O cura de zece zile, cu 250g capsune in loc de mic dejun, detoxifica organismul, echilibreaza mineralele si stimuleaza ficatul.

Reactii alergice la capsune

Unele persoane sunt alergice la capsuni, fapt care se manifesta prin eruptii cutanate, generate de un exces de histamina in organism, stimulat de o substanta continuta de capsune. Pentru a verifica sensibilitatea organismului, se consuma capsune, dimineata, pe stomacul gol, si se urmareste reactia. De asemenea, persoanele care prezinta intoleranta la aspirina, trebuie sa evite capsunele, deoarece acestea sunt bogate in salicilati. Nu se vor consuma fructe alterate si trebuie avut grija ca cele folosite in alimentatie sa provina, pe cat posibil, din culturi ecologice. Nu se vor introduce capsunele in hrana copiilor mai mici de sase luni.

sursa  http://dli.ro

Originally posted 2012-12-13 14:05:05.