Bhutan vrea să devină prima ţară din lume cu agricultură 100% organică

Micul regat din Himalaya, situat între India şi China, şi-a propus un pas îndrăzneţ pentru viitorul său apropiat: să aibă o agricultură exclusiv organică. Scopul nu pare prea greu de atins, mai ales că mulţi dintre fermierii de aici deja folosesc metode organice, deşi ei fac asta în virtutea tradiţiei şi nu a vreunei cerinţe moderne.

Ţara are numai 700.000 de locuitori, dintre care majoritatea se ocupă cu agricultura. Luna trecută, la conferinţa Rio+20 pe tema dezvoltării durabile, premierul Jigmi Thinley a declarat că guvernul pe care îl conduce dezvoltă o politică organică naţională, pentru că fermierii din Bhutan sunt convinşi, în număr tot mai mare, că „munca lor în armonie cu natura va menţine cursul firesc al recompenselor primite de la natură”. Scopul de a deveni un stat cu agricultură 100% organică este temerar pentru orice ţară, mai ales pentru că fermierii, mai avuţi sau mai puţin înstăriţi, preferă să folosească îngrăşăminte chimice şi pesticide pentru a-şi îmbogăţi solul şi, astfel, a obţine producţii mai bune şi mai ferite de boli. Însă, crede Andre Leu, consilier australian al guvernului din Bhutan şi preşedinte al International Federation of Organic Agriculture Movements, acest scop este perfect realizabil în Bhutan.

„Nu cred că va fi deloc dificil, dat fiind că mare parte a terenului agricol al ţării deja este cultivat organic, prin tradiţie”, a declarat Leu. Fermierii din Bhutan nu şi-au permis ori nu au avut acces la fertilizatori artificali şi substanţe chimice precum cei din SUA, spre exemplu; puţini dintre ei folosesc aşa ceva. Deopotrivă, puţini sunt şi cei care practică agricultura organică având o recunoaştere în acest sens, un certificat oferit de o instituţie abilitată. Potrivit World Food Program, fermierii din Bhutan cultivă în special orez şi porumb, dar şi fructe şi vegetale, mai ales cartofi şi portocale. Totuşi, din cauza creşterii cererii de hrană, ţara se vede nevoită să importe orez din India, la fel ca şi alte alimente. Programul de dezvoltare organică, lansat de Ministerul Agriculturii în anul 2007, nu are în vedere doar protecţia mediului, ci va contribui, de asemenea, la a învăţa fermierii noi metode de cultivare, care îi vor ajuta să obţină recolte mai bune, astfel încât să acopere nevoile naţiunii şi importul să nu mai fie necesar.

În prezent, ministerul derulează proiecte de calificare în agricultura organică pentru muncitori şi oferă asistenţă guvernamentală fermierilor care aleg calea agriculturii organice. Ideea de convertire totală a ţării către agricultura organică nu este privită de toată lumea cu acelaşi entuziasm – există poziţii contrare chiar şi în zona autorităţilor guvernamentale, precum şi printre fermieri care cultivă şi exportă mere, portocale sau cartofi şi au mers pe mâna fertilizatorilor chimici pentru recolte bogate, iar acum nu prea vor să renunţe la ei. Însă Andre Leu este optimist şi crede că eforturile deja depuse de conducerea Bhutanului şi de toţi cei implicaţi în drumul către agricultura total organică vor da roade. „Mai este nevoie de câţiva ani pentru a se găsi soluţiile cele mai eficiente pentru orice problemă”, conchide el. Şi statul indian Sikkim are ambiţii similare Bhutanului: şi-a propus ca până în anul 2015 să fie 100% organic şi deja se află aproape la jumătatea drumului. La fel, statul indian Kerala a pornit, în 2010, un proiect extins pe 10 ani care are aceeaşi finalitate: agricultura 100% organică.

Sursa şi foto: NPR, TreeHugger

Originally posted 2012-12-11 02:48:37.