Racul de râu – Astacus fluviatilis

Descriere:
  • Animale solitare, agresive, acvatice care sunt active noaptea.
  • Sunt Decapode, adica au zece picioare, cu prima pereche transformata in clesti puternici.
  • Corpul are culoarea asemanatoare mediului de viata, verde- cafenie, bruna-albastrie.
  • Este protejat de o crusta formata din chitina si calcar.
  • Crusta reprezinta scheletul extern, sub care se gasesc muschii.
  • Animalele care au corpul acoperit de crusta se numesc crustacee.
  • Corpul racului este format din cefalotorace si din abdomen.
  • La nivelul cefalotoracelui se gasesc : 2 perechi de antene , cu ajutorul carora racul simte mirosul si pipaie; 2 ochi compusi, formati din sute de celule vizuale. Ochii sunt situati in varful unor prelungiri, care se misca in toate directiile.
  • Gura este prevazuta cu falci puternice.
  • Pe partea dorsala a cefalotoracelui se prind 5 perechi de picioare articulate : prima pereche se termina cu clesti mari si puternici,servind la prinderea hranei; perechile 2 si3 au clesti mici; ultimile 2 perechi se termina cu gheare.
  • Abdomenul racului este alcatuit din 7 segmente.
  • Primele 5 poarta pe partea ventrala, cate o pereche de picioruse
  • Segmentul 6 prezinta lateral, cate doua piese latite care, formeaza impreuna cu segmentul 7  inotatoarea codala.
  • Racul respira prin branhii. Ele se afla la baza picioarelor si au forma de pana.
  • Branhiile sunt scaldate permanent de un curent de apa, care circula dinapoi inainte, asigurandu-se schimbul de gaze la nivelul lor. Corpul este aparat de o carapace. Pe masura ce cresc, racii naparlesc de mai multe ori, fiind vulnerabili in aceasta perioada.

Locomotia:
  • Racul merge inainte pe fundul apei, folosindu-se de picioare
  • Atunci cand este in primejdie, impinge apa inainte, ajutandu-se de paletele inotatoarei codale si misca brusc abdomenul spre partea anterioara. Astfel, el inoata inapoi.
Reproducerea:
  • Femela depune toamna sute de oua, lipicioase, care stau prinse de abdomen, sub picioruse, pana primavara urmatoare ( iarna racii stau amortiti la fundul apei).
  • In luna mai, din oua ies racusorii, care mai raman agatati de abdomenul femelei, inca 15 zile.
  • Pe masura ce cresc, racii naparlesc de mai multe ori
  • In timpul naparlirii, calcarul depozitat in peretii stomacului, trece in sange care il transporta in piele; de aici trece in compozitia crustei.
  • Racii traiesc 15- 20 ani.
Hrana:
  • Consuma orice ce este materie organica: plante acvatice, viermi, moluste, broaste, melci si pesti bolnavi sau morti.
  • Hrana este prinsa si taiata cu clestii mari, sfaramata cu falcile puternice si inghitita.
  • Resturile sunt eliminate prin anus, situat in partea ventrala a ultimului segment abdominal.
Habitat: Rauri, lacuri, balti curgatoare, Delta Dunarii. Este o specie in continua scadere numerica, datorita sensibilitatii la calitatea apei.

Hidroizolare balcoane, terase, trotuare, băi şi bucătării

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii pentru balcoane si terase.Hidroizolare Perfecta la terase si balcoane. Garantii si de 100 de ani.

Reparatii la terasele hidroizolate cu membrane bituminoase

http://terase.afacereamea.ro/

Pentru terasele de bloc sau de birouri acoperite cu membrane bituminoase cele mai potrivite produse de reparatii sunt IMPERMIX PU. Aveti garantii adevarate de 10-35 de ani. Practic sunt inerte la influentele de mediu iar durata lor de viata este nelimitata.

Programati-va acum interventia pe terase. La toamna sau la iarna poate fi prea tarziu.

Vacile gigantice de la Șimnic. 60 de litri de lapte pe zi de la un singur animal

Staţiunea de cercetare agricolă de la Şimnic, din judeţul Dolj, nu se poate plânge că are nevoie de bani. Acolo sunt îngrijite cu mare atenţie 170 de vaci dintr-o rasă olandeză cunoscută pentru eficienţa ei. Fiecare dă până la 60 de litri de lapte pe zi, care este apoi prelucrat şi vândut.

Staţiunea de Cercetare Şimnic are vaci din rasa Holstein-Frize încă din anii ’70. Primele au fost aduse din Danemarca şi pe parcursul ultimlor 45 de ani numărul lor a ajuns la 170.
„Poate să consume aproape 20 de kilograme de substanță uscată pe zi şi au un uger foarte mare”, spune Gabriel Motor Gil, medic veterinar.
Animalele mănâncă numai furaje de calitate şi sunt consultate periodic de medicul veterinar.
„Avem front de furajare la discretie. Încercăm și iarna, și vara să asigurăm și nutrețuri grosiere și suculente”, precizează Iuliana Preda, şeful fermei de la Staţiunea de Cercetare din Şimnic.
Ferma se autofinanţează. Laptele prelucrat în propria fabrică a Staţiunii de Cercetare este vândut cu 1,5 lei pe litru, iar brânza produsă acolo costă foar 8 lei kilogramul.
„Dacă am vrea exemplarele astea să le vindem în două zile, în două zile le-am vinde pe toate. Sunt foarte căutate. Livrăm, în general, juninci la peste 1.500 de euro pe cap”, afirmă Constantin Găvan, directorul Staţiunii de Cercetare Şimnic.
Micii agricultori spun că nu-şi permit să cumpere o vacă din rasa Holstein-Frize, oricât de repede şi-ar putea amortiza apoi investiţia.
Vacile din rase comune sunt mult mai ieftine şi mai uşor de găsit, dar şi mult mai puţin profitabile. În medie, dau doar 15 litri de lapte pe zi.

Leave a Reply

  

  

  


*

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>