Un om de aur: Ion Tuvenie din Nistoresti

Asta e parerea mea!

Daca vrincenii, ba chiar toti romanii, ar afla ca in zonele muntoase ale tinutului nostru, din fiecare hectar de pamint se pot extrage din stratul de sol 500 grame de aur, atunci toata lumea ar da navala, intr-o goana aiuritoare dupa aur, si ar sapa, rascolind pamintul si macinindu-l, pentru a culege din el firisoarele de aur nativ, cu care sa se imbogateasca si sa cumpere tot ce le-ar pofti inimile lacome de bani.

Dar in solul Vrancei nu-s firisoare de aur nativ. Acest sol este insa un complex viu. In el sint sute de specii de ciuperci si radacinile a mii de specii de plante verzi. Aici traiesc numeroase animale cu rol important in formarea humusului si aerisirea solului. Apa din zapezi si ploi e curata ca lacrima iar izvoarele aduc din adincuri apa vie, neotravita cu clor sau alte substante otravitoare. Din acest motiv, plantele si animalele de prin paduri si pajisti sint sanatoase si vitale pentru mentinerea unui climat benefic pentru oameni.

Fructele de padure, plantele medicinale, aerul ozonat, apa curata, toate ne vin din zonele de munte si dealuri inalte.

Si in acest sol binecuvintat de Dumnezeu mai este ceva de pret: singele eroilor care de mii de ani au aparat aceste meleaguri si datorita carora noi avem acum o casa a noastra numita atit de frumos Romania.

Toate aceste ginduri l-au animat pe un vrincean harnic si inteligent pentru a gasi o cale de a valorifica pamintul mostenit de la parintii sai, pe un versant de munte la poalele caruia isi cinta doinele apele Putnei.

Ca sa treaca de pe drumul principal din sat spre proprietatea sa, omul acesta a construit o punte. Apoi, din bolovanii de pe riu a inaltat un dig in calea apelor adunate de riu mai ales in timpul ploilor si dupa topirea zapezilor. Cu eforturi deosebite, a sapat in piatra si deasupra digului a construit o terasa pe care a inaltat o casuta. De aici, construind o scara de beton de treizeci de trepte, a carat materiale pentru a-si zidi o casa frumoasa, acolo, pe pamintul mostenit de la stramosi. De la casa pina la terenul aflat pe un platou orizontal, a mai construit inca treizeci si cinci de trepte de beton. La capatul lor a trasat un drumeag si astfel a putut urca pe platoul plin de maracini si buruieni. Iar aici a inceput a curati maracinii si buruienile. A sapat apoi cu hirletul tot terenul acela, dar n-a gasit firisoare de aur caci pamintul putea oferi mai mult decit aur nativ. In primavara ce a urmat, Ion Tuvene a plantat pe terenul bine pregatit de plantare o mie de aluni de padure din soiuri cultivate si aclimatizate zonei la altitudinea de 650 m. In rigolele dintre aluni a rasadit capsuni, pe patru rinduri si apoi a distrus cu sapa buruienile ce-si cereau mai departe teritoriul.

Astfel, printr-o munca temeinic facuta a infiintat pe platoul de pe munte, o plantatie de aluni si intre ei o capsunerie. Eforturile sale au inceput a-si dovedi eficienta: in anul 2010, proprietarul a obtinut o recolta de capsuni pe care a valorificat-o, incasind 40.000 de lei adica 10.000 de euro. Asadar, in Vrancea exista acum un capsunar la el acasa, pe pamintul sau, in tara sa. Nu a trebuit sa plece sa lucreze in plantatii din alte tari si a ramas aici, dovedind ca in zona de munte se pot cistiga bani frumosi fara a sluji pe alte meleaguri.

Si din munca si priceperea sa a izvorit bunastarea si fericirea unei familii.

Cine nu crede, sa mearga la Nistoresti si sa urce saptezeci de scari sapate in piatra pentru a vedea un colt de rai din Vrancea.

Si cum in zonele colinare sint nu mai putin de 50.000 de hectare supuse degradarii, oamenii politici si specialistii din agricultura si mai ales din Directia Agricola ar trebui sa mearga la Nistoresti pentru a-i sprijini pe oameni sa scoata aur din pamintul pe care feciorii Vrincioaiei si urmasii lor l-au aparat cu pretul vietii lor si ni l-au lasat noua mostenire cu speranta ca pamintul acesta nu se va acoperi de maracini. Am putea intra astfel in familia capsunarilor Europei unde in Spania sint 350.000 ha cu capsuni iar in Italia 208.000 ha si unde muncesc romanii nostri in cautarea fericirii.

Ionica Sava, Ziarul de Vrancea | 20.05.2011

Alunul a prins rădăcini la Nistoreşti

După zece ani în care a gestionat propria afacere în domeniul industriei de panificaţie, Ion Tuvenie a devenit proprietarul unei plantaţii de alun la Nistoreşti. Atras de exotismul fructului de formă sferică sau ovoidală, fostul bucătar a demarat afacerea în 2007, prin plantarea primilor 50 de arbuşti pe o suprafaţă de 8.000 mp.

„Pomii i-am luat din zona Vrancei. Apoi am descoperit şi alte soiuri pe care le-am achiziţionat rapid. Aşa am făcut o adevărată plantaţie cu respectivul arbust“, declară Ion Tuvenie.

Tot în anul 2007, pe trei sferturi din suprafaţa totală de 8.000 de mp aflată în proprietate, vrânceanul a înfiinţat şi o cultură de căpşuni. A început, după propria-i mărturisire „cu cinci fire“, pentru ca în doi ani să ajungă la 2.000. „Am făcut comandă prin poştă. M-am străduit să se prindă. În primul an, am făcut 170 de lăstari, iar în al doilea circa 2000.“

Extinde suprafaţa cu 1,5 hectare
În ultimul trimestru al anului 2011, Tuvenie preconizează o extindere a afacerii prin înfiinţarea unei plantaţii de aluni şi căpşuni în localitatea vrânceană Boloteşti. Viitorul domeniu va avea o suprafaţă de 1,5 ha în care vor coexista cele două culturi, ca şi în cazul plantaţiei de la Nistoreşti. În acest sens a pregătit deja marcotele.

Decizia de extindere este, potrivit lui Ion Tuvenie, consecinţa trendului ascendent înregistrat anul trecut în direcţia profitabilităţii afacerii, în special la cultura căpşunului. Anul trecut a obţinut din valorificarea producţiei de căpşuni 400 milioane de lei vechi. Investiţia totală s-a ridicat la 30 milioane, dintre care 20 milioane au fost investite pentru achiziţionarea de furtunuri şi folie, iar 10 milioane au reprezentat costurile cu forţa de muncă aferentă. Toată producţia a valorificat-o pe piaţa de gros din Focşani, la un preţ de 5 lei/kg. La alun, fiind doar în al patrulea an, producţia a fost mică. Abia la 6 -7 ani produce la maximum.

Plantaţia de aluni înfiinţată în localitatea vrânceană Nistoreşti de către Ion Tuvenie se întinde pe o suprafaţă de 8.000 mp.

„Un fir de căpşuni, dacă e îngrijit cum trebuie, poate să producă până la două kg de căpşuni. Anul trecut am scos 10 tone de căpşuni. Este şi plăcut, dar şi profitabil. Într-un cuvânt, se pot face lucruri multe, numai să se vrea. Să nu se aştepte totul numai de la stat“ – Ion Tuvenie

Convins de profesor

Ion Tuvenie nu este singurul vrâncean proprietar al unei plantaţii de alun. Mentorul său, profesorul pensionar Ionică Sava din Cândeşti, a plantat la rându-i în propria grădină peste 100 de aluni, convins de proprietăţile curative ale fructelor. În mod simbolic, octogenarul din Cândeşti şi-a denumit terenul pe care a cultivat arbuştii „Parcul european al alunilor înfrăţiţi“, recomandând tuturor alunul ca aliment. Totodată, alunul formează perdele de protecţie a mediului, diminuând efectul secetei, împiedicând alunecarea terenurilor şi reduce pericolul inundaţiilor.

Camelia MOISE
REVISTA LUMEA SATULUI NR.12, 16-30 IUNIE 2011

Cateva fotografii ale plantatiei

Pret 10 – 12 ron, negociabil pentru cantitati mari!

PERSOANA CONTACT: TUVENIE NELUS TEL: 0727251147 , COM. NISTORESTI, JUD. VRANCEA

Hidroizolare balcoane, terase, trotuare, băi şi bucătării

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii pentru balcoane si terase.Hidroizolare Perfecta la terase si balcoane. Garantii si de 100 de ani.

Fundaţii, Subsoluri / Demisoluri, Beciuri / Pivniţe

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii nu doar produse. Impermeabilizari 100% de betoane, sape si tencuieli. Garantii de 10-50 de ani. Pardoseli. Solutii anti-condens, anti-mucegai, anti-igrasie.

Comentati si dvs

  

  

  


*

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>