Leusteanul

Leusteanul (Levisticum officinale Koch.) se cultiva pentru frunzele si semintele sale intrebuintate in arta culinara.

Este o planta perena de cultura, originara din sudul Europei, cunoscuta din cele mai vechi timpuri.

Leusteanul este o planta glabra, robusta, lucitoare si atinge inaltimea de 1 – 2,5 m. Toate partile plantei prezinta o aroma specifica.

Subteran, leusteanul prezinta un rizom gros (uneori ramificat) ce se prelungeste cu o radacina pivotanta.

Florile leusteanului sunt de culoarea galbena – deschis, dispuse in umbele. Infloreste in perioada iunie – august. La un gram intra 200 – 240 de seminte, facultatea germinativa este de 30 – 50% si se pastreaza 2 – 3 ani.

Specia are pretentii reduse fata de factorii de vegetatie, creste si se dezvolta bine la temperatura de 10 – 12°C.

Leusteanul este rezistent si  la temperaturile scazute de peste iarna.  De asemenea, suporta semiumbrirea.

Radacinile leusteanului sunt bine dezvoltate, fapt pentru care specia este relativ rezistenta la seceta. Cerinte mai mari pentru apa are doar in primul an de viata, la inceputul perioadei de vegetatie.

Leusteanul are pretentii modeste fata de sol, indicate fiind cele mai bune sunt solurile mijlocii spre usoare (luto-nisipoase sau nisipo-lutoase).

Ca pozitie, leusteanul  prefera mai mult locurile umbrite. Tehnologia de cultura recomanda ca bune premergatoare leguminoasele.

Terenul pe care se va cultiva leusteanul trebuie lucrat “gradinareste”. Semanatul se poate face toamna, dar si primavara, in luna martie (10 – 30). Necesarul de seminte este de 50 g/100 m².

Cultura de leusteanse poate infiinta pe teren modelat (in brazde inaltate – 1), dar si pe teren nemodelat (2). Adâncimea la semanat este de 1 – 1,5 cm.

Pentru reusita culturii de leustean, foarte important este o buna pregatire a solului si un teren lipsit de buruieni.

Lucrarile de intretinere se refera la raritul culturii de leustean, conform schemei de infiintare a culturii, irigare, dar si la prasitul manual si mecanic pe suprafete mari.

Pentru suprafete reduse, gradinarii obisnuiesc sa produca mai intâi rasad in rasadnite reci.  Plantarea rasadurilor de leustean se poate face atât toamna, cât si primavara.

Leusteanul se inmulteste si prin despartirea tufelor, cu plantare primavara, devreme.

Frunzele de leustean se recolteaza, incepând din anul I, iar fructele si radacinile numai in anul II de cultura. Dupa fiecare recoltare, frunzele trebuie sa fie transportate cât mai repede la umbra, in soproane sau in incaperi, in vederea conditionarii.

Productia de frunze este de circa 20 kg/100 m². Fructele se recolteaza din anul II de cultura, când au capatat o culoare cafenie. Productia medie de seminte este de 5 kg/100 m², iar de radacini – 200 kg/100 m².

Leusteanul are si intrebuintari farmaceutice. In rizomi si radacini se gaseste ulei volatil (1%), dar si alte componente.


Ing. Viorel RADOI

Reparatii la terasele hidroizolate cu membrane bituminoase

http://terase.afacereamea.ro/

Pentru terasele de bloc sau de birouri acoperite cu membrane bituminoase cele mai potrivite produse de reparatii sunt IMPERMIX PU. Aveti garantii adevarate de 10-35 de ani. Practic sunt inerte la influentele de mediu iar durata lor de viata este nelimitata.

Programati-va acum interventia pe terase. La toamna sau la iarna poate fi prea tarziu.

Fundaţii, Subsoluri / Demisoluri, Beciuri / Pivniţe

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii nu doar produse. Impermeabilizari 100% de betoane, sape si tencuieli. Garantii de 10-50 de ani. Pardoseli. Solutii anti-condens, anti-mucegai, anti-igrasie.

Vacile gigantice de la Șimnic. 60 de litri de lapte pe zi de la un singur animal

Staţiunea de cercetare agricolă de la Şimnic, din judeţul Dolj, nu se poate plânge că are nevoie de bani. Acolo sunt îngrijite cu mare atenţie 170 de vaci dintr-o rasă olandeză cunoscută pentru eficienţa ei. Fiecare dă până la 60 de litri de lapte pe zi, care este apoi prelucrat şi vândut.

Staţiunea de Cercetare Şimnic are vaci din rasa Holstein-Frize încă din anii ’70. Primele au fost aduse din Danemarca şi pe parcursul ultimlor 45 de ani numărul lor a ajuns la 170.
„Poate să consume aproape 20 de kilograme de substanță uscată pe zi şi au un uger foarte mare”, spune Gabriel Motor Gil, medic veterinar.
Animalele mănâncă numai furaje de calitate şi sunt consultate periodic de medicul veterinar.
„Avem front de furajare la discretie. Încercăm și iarna, și vara să asigurăm și nutrețuri grosiere și suculente”, precizează Iuliana Preda, şeful fermei de la Staţiunea de Cercetare din Şimnic.
Ferma se autofinanţează. Laptele prelucrat în propria fabrică a Staţiunii de Cercetare este vândut cu 1,5 lei pe litru, iar brânza produsă acolo costă foar 8 lei kilogramul.
„Dacă am vrea exemplarele astea să le vindem în două zile, în două zile le-am vinde pe toate. Sunt foarte căutate. Livrăm, în general, juninci la peste 1.500 de euro pe cap”, afirmă Constantin Găvan, directorul Staţiunii de Cercetare Şimnic.
Micii agricultori spun că nu-şi permit să cumpere o vacă din rasa Holstein-Frize, oricât de repede şi-ar putea amortiza apoi investiţia.
Vacile din rase comune sunt mult mai ieftine şi mai uşor de găsit, dar şi mult mai puţin profitabile. În medie, dau doar 15 litri de lapte pe zi.

Leave a Reply

  

  

  


*

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>